Soarta pensiilor speciale, decisă între Crăciun și Revelion, duminica. CCR a amânat decizia

UPDATE Din informațiile Cotidianul, patru judecători au cerut amânarea.

UPDATE Un comunicat oficial de la CCR confirmă – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13.00

UPDATE 15.11 După patru ore de dezbatere, judecătorii CCR au amânat iar decizia pe reforma pensiilor speciale, conform unor surse. Noul termen este 28 decembrie

UPDATE 14.00 Ședința a fost reluată

UPDATE 13.00 Judecătorii au luat pauză până la 13.30

UPDATE 11.12 CCR a respins sesizarea AUR privind legea care crește taxele pe proprietate și mașini, impozitul pe dividende, impozitul din câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede și „taxa Temu”. Guvernul Bolojan va construi bugetul pentru 2026 luând în considerare și majorarea acestor taxe. Potrivit unui calcul Profit, impozitul pe proprietate va crește și cu 80%.

***

Judecătorii CCR discută astăzi două pachete importante pe care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, reforma pensiilor speciale și măsurile fiscale – majorările de taxe.

Pensiile magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis vineri să sesizeze din nou Curtea Constituțională a României în privința legii pensiilor speciale ale magistraților.

Reprezentaţii Instanţei Supreme au invocat o serie de motive conform cărora noul act normativ încalcă drepturi fundamentale.

Argumentele ICCJ

Potrivit documentului, „proiectul de act normativ discriminează magistraţii faţă de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independenţa justiţiei, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistraţi, încalcă standardele internaţionale statuate prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, utilizează de asemenea termeni ambigui şi neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standarde de calitate şi previzibilitate într-un stat de drept, astfel cum sunt ele stabilite prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale”.

CCR a picat prima dată proiectul în octombrie. Problema a fost că Executivul nu a așteptat avizul obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Guvernul își angajase răspunderea pe acest proiect în septembrie. Forma inițială prevedea un cuantum al pensiei de 70% din ultimul salariu net, față de maxim 100% în acest moment, și o perioadă de tranziție de 10 ani.

Jalon în PNRR

Legea este una esențială, în contextul în care reprezintă jalon PNRR. Termenul limită până la care reforma trebuia adoptată era 28 noiembrie. Urmează ca reprezentanții Comisiei Europene să transmit un punct de vedere României pe acest subiect. Jalonul privind pensiile magistraților valorează 231 de milioane de euro.

Este un nou test pentru legitimitatea Guvernului Bolojan. Premierul spune că Guvernul a respectat aspectele procedurale care ţin de proiect.

„În ce priveşte decizia Înaltei Curţi de a contesta proiectul, e decizia Înaltei Curţi… Eu sper că acest proiect, aşa cum am spus şi data trecută, respectă prevederile constituţionale şi, dacă data trecută, cu un vot de cinci la patru, în CCR s-a considerat că perioada de aşteptare de zece zile nu a fost suficientă, acum şi prin concursul CSM am respectat acest aspect care ţine de avizare, chiar dacă avizul a fost negativ. Dar aceste aspecte de neconstituţionalitate pe probleme de proceduri, astăzi, nu se mai pune… Sper să se ajungă pe fond şi să se constate că măsurile propuse de Guvern nu doar sunt corecte din toate punctele de vedere – social, al unei echităţi, al unui sistem de pensii sustenabil -, dar sunt şi constituţionale”, a precizat Bolojan.

Rămâne de văzut dacă CCR va amâna iar termenul.

Decizia CCR e așteptată la o zi după ce Recorder a dezvăluit cum sunt îngropate marile dosare de corupție care îi vizează pe politicieni.

Pachetul fiscal. Majorări de taxe

Totodată, judecătorii discută și contestația depusă de AUR împotriva legii care cuprinde: majorarea impozitelor pentru locuințe și autoturisme, a impozitului pe dividende, a impozitului din câștigurile din tranzacțiile cu criptomonede sau  „taxa Temu”.

Executivul și-a angajat răspunderea pe acest pachet în septembrie. AUR, S.O.S România și POT au atacat legea la CCR, iar judecătorii au declarat neconstituţională o prevedere.

Care a fost impedimentul

Problema de neconstituționalitate viza introducerea obligativității testelor poligraf pentru angajații ANAF, ai Autorității Vamale Române și ai Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.

Pentru a se conforma, Guvernul a modificat actul normativ și Parlamentul a adoptat legea în formula corectată. În 20 noiembrie a fost trimisă preşedintelui la promulgare. Între timp, a fost din nou contestată la CCR, care a dat termen anul viitor.

Guvernul a solicitat CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026. Premierul a subliniat că e important ca aceste modificări fiscal-bugetare să fie aplicate de la începutul anului viitor, deoarece sunt esenţiale pentru echilibrarea bugetului. Acum, Guvernul așteaptă noua decizie a CCR pe proiect.