Scopul acestui material nu este de a stabili cu rigurozitate ştiinţifică dacă România este sau nu parte a Europei Centrale. Am avut ocazia să-i aud pe unii cehi susţinând peiorativ că estul Slovaciei se află, pentru ei, în Balcania. Totodată, un distins geograf croat a recunoscut că în ţara sa există zone ce pot fi identificate cu Peninsula Balcanică. Faptul că Austro-Ungaria a anexat Bosnia şi Herţegovina, în 1908, nu a transformat dubla monarhie într-un stat balcanic, cum nici includerea celei mai mari părţi a Dobrogei în România nu a schimbat poziţia geografică a acestei ţări din sud-estul Europei Centrale. Formularea în limba română este atât de laxă încât permite ca, prin luarea în considerare a unui mănunchi de fapte istorice, realităţi social-economice şi aspecte etnografice, această apartenenţă să fie înclinată când spre Balcani, când spre Europa Centrală. In mod evident, Oradea, Satu Mare ori Suceava nu se găsesc în Peninsula Balcanică, cum nici Constanţa nu e chiar în centrul Europei.
În contextul marcării, la 7 aprilie (după şaptezeci de ani de la instituirea sa prin mecanismele ONU), a Zilei Mondiale a Sănătăţii, fie şi numai un gând bun ar fi în măsură să se constituie într-o decentă recunoştinţă faţă de cei care, în anumite împrejurări, ne-au oferit, nouă sau celor apropiaţi, viaţă din viaţa lor.
Realitatea e că, mai ales în ultimii douăzeci de ani, în sistemul medical din România s-au înregistrat progrese substanţiale. Medicii au salarii decente, iar dotarea multor spitale este satisfăcătoare. Ar fi fost bine ca multe dintre disfuncţionalităţile înregistrate în criza actuală să nu fi apărut, dar ele s-au înregistrat (aproape) peste tot în lume.
Statele Unite se confruntă cu o situaţie extrem de gravă în domeniul testării pentru identificarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2. Presa americană a relatat că, în lipsa kit-urilor sau chiar a tampoanelor pentru recoltare nazală, pacienţi cu simptome clare de COVID-19 au fost trimişi acasă spre izolare. Mai mult, în Italia, ba chiar şi în Danemarca, s-a întrerupt temporar testarea personalului medical implicat în combaterea pandemiei. Păstrându-ne strict în limitele statisticii, datele anunţate de Statens Serum Institut din Copenhaga, pe 7 aprilie, arată că rata mortalităţii comunicate oficial în România în aceeaşi zi – 182 la 4.417 cazuri (adică 4,12%) este comparabilă cu cea din Danemarca׃ 4,08% (203/4978 şi 51.544 de teste procesate).
Cu toate acestea, a susţine că România se clasează pe ultimul loc din Europa în privinţa numărului de teste efectuate este o exagerare. România se află acolo, la locul ei, întărit de geografie şi de istorie, între ţările Europei Centrale. Lăsând la o parte Slovenia şi Croaţia (odinioară, cele mai dezvoltate republici ale fostei Jugoslavii) deschise spre Adriatica şi incluse, mai degrabă, în Europa Meridională, România se alătură, în mod firesc, celor patru state membre ale Grupului de la Vişegrad şi, vrând, nevrând, Austriei. Toate aceste ţări fac parte din al 2-lea val de raportare a infectărilor din Europa, începând cu data de 25 februarie 2020.
La 7 aprilie până spre seară, s-au înregistrat 12.352 de cazuri în Austria (12.616, după aceea), iar „clubul“ celor trei cu peste 4-000 de cazuri consemnate oficial era format din Cehia – 4.828 (ulterior, 4.944), Polonia – 4.848 şi, respectiv, România – 4.417. Numărul cazurilor noi raportate faţă de ziua precedentă a fost de 319 în Austria, 359 în Cehia, 435 în Polonia şi, respectiv, 360 în România. Ungaria şi Slovacia au mai puţine cazuri de îmbolnăvire: 817 (cu 73 mai multe pe 7 aprilie faţă de 6 aprilie), respectiv 581 (un salt de 47 de îmbolnăviri).
In privinţa numărului cumulat de teste efectuate până la raportările din 7 aprilie, datele arată astfel: Austria – 115.235 (pentru circa 9 milioane de locuitori); Cehia – 91.247 (pentru circa 10,7 milioane); Polonia – 85.467 (la 6 aprilie, pentru 38 de milioane); România – 43.578 (poate, acum, or fi 20 de milioane prezenţi); Slovacia – 17.639 de teste (la 5,5 milioane de locuitori), Ungaria (circa 9,7 milioane de locuitori) fiind singura pentru care nu se comunică zilnic (prin intermediul Grupului Operaţional) câte teste s-au procesat. Estimări ale unor jurnalişti situează suma actuală a acestora în jur de 20.000 (toate fiind de diagnosticare de tipul RT-PCR).
Cum toate aceste ţări evoluează relativ asemănător spre ceea ce va fi un vârf al numărului de îmbolnăviri, este important de comparat şi câte teste s-au raportat zilnic (7/6 aprilie) în cele şase: Austria – 3.939; Cehia – 4.710 (faţă de 6.134 cu o zi înainte); Polonia – 4.700; România – 2.591 (au fost chiar 4.561 cu trei zile mai înainte); Slovacia – 1.448 (faţă de 1.036 cu o zi mai devreme). In Ungaria, s-au efectuat 8.494 de teste (de diagnosticare) săptămâna trecută (faţă de 16.429 în România, în aceeaşi perioadă), adică, în medie 1.213 de teste pe zi.
Există anumite diferenţe în privinţa capacităţii de testare, dar ele sunt proporţionale cu populaţiile-ţintă. Adresându-se Sejm-ului (camera inferioară a parlamentului polonez), primul-ministru Tadeusz Morawiecki a susţinut, luni, că aceasta va creşte de la 6-7 mii pe zi în prezent la 8-9 mii în câteva zile, odată ce 150.000 de testere deja sosite şi alte 150.000 aflate pe drum, din cele 800.000 de mii comandate, vor fi disponibile. Tot luni, s-a deschis la Praga, în complexul expoziţional, un centru de testare drive thru (pentru depistarea anticorpilor) operaţional în zilele lucrătoare, cu accesul pe baza trimiterii de la medicul de familie şi a card-ului de sănătate. Cehia stă bine în clasamentul numărului de teste procesate la nivelul UE, fiind clasată pe locul 7. La 28 martie, prin vocea cancelarului Kurz, Austria a anunţat iniţierea programului de testare în masă.
Această ţară, urmată de Danemarca şi de Cehia a anunţat şi primele măsuri de relaxare a izolării la domiciliu, ce se vor aplica după Paşti. Şcolarii danezi din clasele I-V îşi vor relua cursurile din 15 aprilie, pe fondul scăderii numărului de decese legate de viroză (curs infirmat chiar în ziua mult-aşteptatei veşti), iar magazinele şi întreprinderile din Cehia se vor redeschide progresiv în următoarele săptămâni.
România, cu zecile de mii de potenţiali purtători ai virusului necarantinaţi, nu-şi poate permite, deocamdată, să se integreze în ceea ce atât de plastic a fost numită – „noua normalitate“. Şi à propos de cei reveniţi acasă, România stă modest în faţa Poloniei, al cărei Minister de Externe a organizat, timp de trei săptămâni, începând din 15 martie, repatrierea a peste 55.000 de conaţionali, prin cele 388 de zboruri de pe 71 de aeroporturi din lume. In schimb, Polonia are probleme în legătură cu alegerile prezidenţiale programate pentru 10 mai.
In rest, datele seci de mai sus confirmă faptul că România nu stă tocmai rău în privinţa numărului de teste efectuate, oricum le-am raporta (în ipoteza că cele procesate greşit ori inexacte nu sunt foarte multe), fiind undeva alături de Slovacia, Polonia şi Ungaria. Cu ocazia acestor socoteli, mai frapant apare faptul că populaţia cumulată a celor cinci state foste comuniste din centrul Europei este de aproximativ 83,9 milioane de locuitori, adică exact cât este populaţia Germaniei. Dacă li se adaugă Slovenia şi Croaţia rezultă fix 90 de milioane, iar cu Austria alături ar fi 99 de milioane. Ce forţă şi, mai ales, ce piaţă formidabilă! Pentru vremuri mai bune!
G.S.Jivănescu
Praga, 7 aprilie 2020
De ziua sanatatii moodiale, s-a dat si bilantul actiunii coro! https://www.stiripesurse.ro/bilant-impresionant-peste-patru-miliarde-de-persoane-din-aproape-100-de-tari-sunt-la-izolare_1450680.html
„Această cifră reprezintă mai mult de jumătate (circa 52%) din populaţia lumii, estimată de ONU la 7,79 miliarde de persoane în 2020.” Si cica nu a existat „un plan” pentru actiune! Marsh ba scarbelor, inca mai suntem cativa care citim printre randuri cand e vorba de multe actiuni ascunse de ochii lumii! De acum, va fi o alta sarja pentru cel putin injumatatirea si acestui numar calculat, incat sa se ajunga la fix proiectul antic gandit si aplicat de urgenta??!