Zona euro, între ciocan și nicovală. Stagflația revine pe fondul șocului energetic provocat de Iran

Economiştii consultaţi de Reuters estimaseră o scădere mai moderată, până la 51,0, notează News.ro. Pragul de 50 de puncte separă creşterea economică de contracţie. Datele au alimentat avertismentele potrivit cărora regiunea s-ar putea confrunta cu spectrul stagflaţiei, o combinaţie periculoasă între inflaţie ridicată, şomaj şi creştere economică slabă.

„PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”, a declarat marţi Chris Williamson, economist-şef pentru mediul de afaceri la S&P Global Market Intelligence.

El a precizat că firmele se confruntă cu cea mai rapidă creştere a costurilor din ultimii trei ani, pe fondul scumpirii energiei şi al perturbării lanţurilor de aprovizionare provocate de conflict. Întârzierile furnizorilor au ajuns la cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, în mare parte din cauza problemelor de transport.

Dilema băncilor centrale în fața crizei

Companiile din zona euro au redus uşor ritmul angajărilor în martie, în timp ce managerii şi-au revizuit în scădere aşteptările privind producţia pentru restul anului. Stagflaţia este considerată unul dintre cele mai dificile scenarii pentru economie, deoarece pune băncile centrale într-o situaţie complicată: creşterea dobânzilor poate reduce inflaţia, dar încetineşte economia şi creşte şomajul, în timp ce reducerea dobânzilor stimulează creşterea, dar poate alimenta inflaţia.

Actualele tensiuni din Orientul Mijlociu au făcut ca multe prognoze anterioare privind creşterea economică şi inflaţia să devină depăşite, companiile şi factorii de decizie încercând să evalueze evoluţia costurilor şi a preţurilor fără să ştie cât va dura conflictul. În prognozele revizuite publicate săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană estimează o creştere economică de 0,9% în 2026 şi o inflaţie medie de 2,6% în acest an.

Impactul asupra prețurilor

Totuşi, aceste estimări ar putea fi optimiste. Chris Williamson a afirmat că indicatorul PMI privind preţurile sugerează o accelerare a inflaţiei spre 3%, în condiţiile în care presiunile asupra costurilor ar putea duce la noi scumpiri în lunile următoare. Potrivit analistului J.P. Morgan Raphael Brun-Aguerre, datele arată că conflictul cu Iranul are deja un impact semnificativ asupra economiei zonei euro.

„Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”, a arătat el într-o analiză. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat marţi că este momentul pentru negocieri cu Iranul, având în vedere caracterul  „critic” al crizei energetice globale.

„Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”, a spus ea.

CITEȘTE ȘI: De ce amână guvernul o decizie pe carburant. Răspunsul lui Bolojan