Consiliul general al Capitalei decide: Pinacotecă sau Muzeul Holocaustului

Aşa cum am prevăzut, a treia tentativă a Gabrielei Firea de a trece clădirea „Palatului Dacia” în folosinţa Institutului „Elie Wiesel” pentru amenajarea „Muzeului Holocaustului” se va produce marţi, în şedinţa CGMB.

La ultima încercare, au lipsit doar două voturi pentru ca Hotărîrea să treacă, aşa încît, în urma uriaşelor presiuni interne şi, mai ales, externe (despre care „Cotidianul” a scris pe larg), este de presupus că marţi se vor strînge voturile necesare pentru această incredibilă decizie a Primăriei Capitalei!

Din păcate, opinia publică şi presa, preocupate exclusiv de sentinţa lui Liviu Dragnea, revocarea lui Tudorel Toader sau stridenta campanie pentru alegerile europarlamentare, nu pare să fie interesată de acest subiect, deşi este vorba despre o clădire de patrimoniu din Centrul Vechi al Capitalei, unde a funcţionat redacţia ziarului „Timpul” în care lucra Mihai Eminescu, care, potrivit dorinţei primarului Gabriela Firea, ar trebui să devină un muzeu al ororilor Holocaustului!

După cum se ştie, această splendidă clădire a fost cumpărată de Primăria Capitalei cu suma de 14 milioane euro în vederea amenajării unei Pinacoteci a Bucureştiului, în care să fie expuse cele peste 4.500 de opere de artă provenite din cîteva colecţii importante.

„Cotidianul” a intrat deja în posesia Proiectului de Hotărîre care urmează să fie votat marţi în şedinţa CGMB:

Vă prezentăm şi „Expunerea de motive”, semnată chiar de primarul Gabriela Firea, care nu-şi dă seama că acest document îi poate atrage un dosar penal de toată frumuseţea, în care nu va mai avea în apărare necunoaşterea legii:

Reamintim că prima Hotărîre pentru „Muzeul Holocaustului”, cea din 29 septembrie 2016, a fost abrogată prin Sentinţa nr. 8140/6.12.2018 a Tribunalului Bucureşti, iar proiectul de marţi este o sfidare a acestei hotărîri judecătoreşti definitive şi executorii!

Marile probleme legate de proiectul ce urmează să fie dezbătut şi votat în şedinţa de marţi a CGMB?

 

Iată, pe scurt, viciile principale ale acestui Proiect depus de Gabriela Firea pentru cedarea „Palatului Dacia” către Institutul „Elie Wiesel”:

Hotărîrea Judecătorească nr. 8140/6.12.2018 a Tribunalului Bucureşti, la pag. 9, alin 3, interpretează articolul 4, al. 2 din Legea 422/2001 în sensul în care avizul trebuie să existe anterior şi nu ulterior adoptării HCGMB. În acest moment avizul nu există, deci o HCGMB în acest sens ar fi nelegală! Iată textul de lege:

Legea 422/2001- Art 4 alin 2:

„(2) Monumentele istorice proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date în administrare instituțiilor publice, pot fi concesionate, date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică sau închiriate, în condițiile legii, cu avizul Ministerului Culturii și Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor”.

– „Raportul de specialitate” şi „expunerea de motive nu fac nicio referire la aspecte tehnice precum modalitatea de exploatare, şi întreţinere a imobilului, nici aspecte cu privire la oportunitatea  ca acest imobil să fie un muzeu al evreilor sau dacă acesta ar corespunde cerinţelor specificate în solicitare. Şi, mai important, nu conţine nicio argumentaţie cu privire la motivul pentru care destinaţia iniţială pentru care a fost achiziţionat „Palatul Dacia” nu mai este de actualitate sau motive cu privire la necesitatea schimbării acestei destinaţii. Actul de justiţie nu poate interveni peste puterea administrativă în ceea ce priveşte fundamentarea emiterii unui act administrativ, doar că această fundamentare, pentru ca un act administrativ, cum este o HCGMB, să fie legal, trebuie să existe, un aviz prealabil de la Ministerul Culturii, ceea ce, în situaţia acestui proiect NU EXISTĂ!

Iată ce spune şi Legea 311 din 8 iulie 2003 a muzeelor şi a colectilor publice la art. 17, alin. 2 şi 3: „(2) Pentru înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice este necesar avizul prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. (3) Obligaţia obtinerii avizului prealabil revine, de drept, persoanei fizice sau juridice care solicită înfiinţarea unui muzeu sau a unei colecţii publice”. ACEST AVIZ PREALABIL NU EXISTĂ!

Legea 311/2003, la art. 18, mai precizează şi obligaţia obţinerii ACREDITĂRII de către Ministerul Culturii! Iată textul legii 311/2003, art. 18: “(1) Funcționarea muzeelor și a colecțiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate și administrare a patrimoniului, este condiționată de acreditarea acestora.(2) Autoritățile prevăzute la art. 12 alin. (2), altele decât Ministerul Culturii și Cultelor, care au în subordine muzee și colecții publice, sunt obligate să solicite Ministerului Culturii și Cultelor acreditarea acestora; cererea de acreditare se depune la direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor.(3) Persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat, care au înființat sau înființează muzee și colecții publice în baza avizului prealabil prevăzut la art. 16 alin. (2), sunt obligate să solicite Ministerului Culturii și Cultelor acreditarea acestora; cererea de acreditare se depune la direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județeană, respectiv a municipiului București, în a cărei rază teritorială se află sediul muzeului sau al colecției publice respective.(4) Acreditarea muzeelor și a colecțiilor publice se aprobă, la propunerea Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, prin ordin al ministrului culturii și cultelor.(5) Acreditarea temporară poate conține condiții sau recomandări în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.”

ACEASTĂ ACREDITARE NU EXISTĂ şi, potrivit surselor noastre, SE OBŢINE ÎN MINIM 18 LUNI! Culmea este că primarul Gabriela Firea ştie că Pinacoteca are o asemenea acreditare!

 

ISTORIA COMPLETĂ A SCANDALULUI „PINACOTECĂ SAU MUZEUL HOLOCAUSTULUI”

 

Zilele trecute s-a deschis pe Internet o pagină extrem de valoroasă, în care regăsim toate amănuntele legate de „Palatul Dacia”, începînd cu anul 2009, cînd „Erste Bank” decide scoaterea la vînzare a clădirii, pînă la proiectul ce urmează să fie discutat în şedinţa CGMB. Preluăm şi noi acest material, căci despre acest caz se va mai vorbi, întrucît deja sînt anunţate noi procese în instanţa de contencios administrativ, în cazul în care Hotărîrea de marţi a CGMB va trece şi, după cum se ştie, un astfel de proces suspendă punerea în executare a acestei eventuale Hotărîri:

„- 2009 – Erste-Bank scoate la vânzare Palatul Dacia-România, de pe Lipscani 18-20, monument istoric clasă A.

30.08.2012 – Primarul general Sorin Oprescu propune și Consiliul General aprobă Hotărîrea nr. 134 din 2012, prin care Primăria București inițiază programul ”Pinacoteca Minicipiului București”, unde primul obiectiv este găsirea unui spațiu de expunere

28.06.2013 – Primarul general Sorin Oprescu propune și Consiliul General aprobă Hot.180/2013, prin care Primăria București cumpără cu 14 milioane euro Palatul Dacia-România pentru expunerea colecției Pinacotecii

9.09.2015 – Președintele Johannis a ţinut un discurs cu ocazia Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România: ”Cred cu tărie că acțiunea de asumare a trecutului trebuie transformată în politică publică și sprijin pe deplin înființarea unui Muzeu al Evreilor și al Holocaustului la București”. Primăria ține clădirea nefolosită timp de doi ani.

29.02.2016 – Consiliul General aprobă Hot.40/2016, prin care administrarea clădirii este dată Direcției Dezvoltare și Investiții a Primărei, cu scopul de a se demara lucrările de amenajare. Prefectul Bucureștiului a contestat în instanță Hot.40/2016 pentru tehnicalități juridice minore și astfel a blocat posibilitatea de finanțare a lucrărilor de amenajare.

8.03.2016 – Președintele Johannis vizitează Muzeul holocaustului ”Yad Vashem” din Ierusalim, unde declară: ”Sunt pe deplin hotărât să sprijin înfiinţarea în România a unui Muzeu al Evreilor şi Holocaustului. Voi discuta cu Guvernul să avem un plan concret cât de curând”… ”profesorii şi elevii români să vină şi să înveţe despre Holocaust” … ”un astfel de muzeu ar produce transformări în planul mentalităţilor societăţii.

7.07.2016 – Comitetul Evreiesc American își trimite directorul executiv în România pentru a stabili împreună cu președintele Johannis și cu primul ministru Cioloș înființarea unei ”structuri educaționale instituționalizate care să furnizeze cursuri de pregătire pe tema Holocaustului”.

30.08.2016 – Primul ministru Cioloș semnează Hotărârea de Guvern nr. 625/2016, care este baza juridică pentru înființarea unui ”muzeu de istorie a evreilor din România”, cu bani publici, de către ”Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România – Elie Wiesel”.

Simultan, HG 625/2016 trece Institutul ”Elie-Wiesel” în directa subordine a primului ministru, astfel încât finanțarea acestuia se face discret, direct de primul ministru.

20.09.2016  – Doi reprezentanți ai Muzeului Holocaustului din Washington vin în România și dicută cu liderii PSD, PNL și UDMR. ”Este vorba de o simplă construcție de agendă”, a precizat directorul Institutului „Elie Wiesel”… Liviu Dragnea: ” Nu am renunțat să le ofer tuturor tinerilor din România promovarea toleranței…”

21.09.2016 – Cei doi reprezentanți ai Muzeului Holocaustului din Washington stabilesc cu Primarul General Gabriela Firea, în prezența unui oficial al Ambasadei SUA, ca Primăria Bucureștiului să ofere gratis o clădire Institutului ”Elie Wiesel”, în care să amenajeze muzeul de istorie a evreilor.

23.09.2016 – Institutul ”Elie Wiesel” depune la Primăria București o cerere de atribuire a Palatului Dacia-România în care să organizeze muzeul de istorie a evreilor precizat în HG 625/2016

29.09.2016 – Primarul General Gabriela Firea a propus și Consiliul General a aprobat ÎN UNANIMITATE Hotărârea nr. 285/2016, prin care ”Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România Elie Wiesel” primește drept de administrare pe vecie pentru Palatul Dacia-România

10.10.2016 – Președintele Johannis se referă la viitorul muzeu al evreilor: ”suntem pe deplin hotărâţi să devenim lideri regionali în promovarea cunoaşterii Holocaustului … extinderea programelor educaţionale pentru funcţionari publici, magistraţi, oameni politici, diplomaţi, personalul din structurile de ordine şi siguranţă publică.

28.10.2016 – Începe procedura juridică de contestare a Hotărârii 285/2016 prin depunerea de plângeri prealabile

27.01.2017 – Se depune la Tribunalul București cererea de anulare a Hotărârii 285/2016, pârâții fiind: Primarul General, Consiliul General și Instituția Prefectului Municipiului București. Conform legislației, din acest moment și până la pronunțarea unei decizii de către instanță, Hotărârea 285/2016 nu mai poate să producă efecte. Până nu se termină procesul, orice discuții oficiale și aranjamente privind muzeul de istorie a evreilor în Palatul Dacia – România pot fi considerate ca presiuni politice asupra justiției.

14.03.2017 – Doi directori ai Muzeului Holocaustului din Washington vin la București și discută cu Liviu Dragnea despre înființarea muzeului, în prezența ambasadorului SUA, Hans Klemm.

16.03.2017 – Cei doi directori și ambasadorul SUA discută și cu primul ministru Sorin Grindeanu despre înființarea muzeului. Îi propun funcția de membru de onoare în comitetul de conducere a muzeului. Îi acordă funcția de membru în ”Comitetul Consultativ pentru Realizarea Muzeului”.

17.03.2017 – La Palatul Victoria se desfășoară prima reuniune internațională a ”Comitetului Consultativ pentru Realizarea Muzeului”.

27.04.2017 – Consiliul General a aprobat Hotărârea 153/2017 prin care se ignoră obligativitatea de a aștepta decizia Tribunalului și permit în continuare Institutului ”Elie Wiesel” să preia clădirea și să investească în amenajarea muzeului. În cazul în care Primăria va pierde procesul, Consiliul General se obligă să returneze Institutului ”Elie Wiesel” toată suma investită, indiferent cât.

04.05.2017 – Primul ministru Grindeanu vizitează Muzeul holocaustului din Ierusalim ”Yad Vashem”. Grindeanu: ”Guvernul României și Consiliul General al Capitalei susțin înființarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România, fiind deja atribuită o clădire în acest sens în centrul vechi al Bucureștiului”.

04.06.2017 – Comitetul Evreiesc American îl invită pe președintele Johannis ca oaspete de onoare la Forumul Global al Organizației și îi acordă titlul ”Light onto the nations” pentru ”promoting Holocaust education”.

15.06.2017 – Primul termen în proces. Juristul Consiliului General susține că nu au primit plângerea prealabilă, deoarece operatoarea de la Biroul de Relații cu Cetățenii nu a introdus în calculator faptul că plângerea prealabilă era adresată și Consiliului General. Prin urmare, consideră că nu a fost îndeplinită procedura plângerii prealabile. Judecătorul a decis că nu se poate invoca propria culpă pentru formularea apărării și acordă un nou termen.

20.09.2017 – Președintele Johannis se întâlnește la New York cu liderii principalelor organizații evreiești din SUA: American Jewish Committee, B’nai B’rith International, World Jewish Congress, Anti-Defamation League, Conference of the Presidents of Major American Jewish Organizations și National Coalition Supporting Eurasian Jewry, World Jewish Restitution Organization…. s-a discutat și despre ” promovarea educației privind Holocaustul, inclusiv prin proiectul înființării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România”.

28.09.2017 – Al doilea termen în proces. Consiliul General al Municipiului București solicită ca Institutul ”Elie Wiesel” să devină parte în proces. Se acceptă solicitarea și se acordă termen pentru ca Institutul să-și formuleze apărarea.

09.11.2017 – Al treilea termen în proces. Bucureșteanul Tiberiu Poparad depune o cerere de intervenție. Se acordă termen pentru judecarea acesteia.

13.11.2017 – Ambasadorul SUA vine la Palatul Parlamentului și discută cu Liviu Dragnea timp de 30 de minute despre  înfiintarea ”Muzeului Holocaustului”. Întâlnirea a avut loc în Biroul de președinte al Camerei Deputaților și nu a fost anunțată înainte!

13.12.2017 – Informare adresată Primăriei cu privire la intenția de organizare a unei adunări publice pe strada Lipscani, în fața Palatului Dacia-România, cu scop de informare a cetățenilor despre acțiunea în justiție în derulare. Primăria, prin vice-primarul Bădulescu, nu a permis evenimentul, pe motiv că acesta ar contravine Art. 9 lit. a din Legea 60/1991.

11.01.2018 – Al patrulea termen în proces. Solicitare de documente adresată Consiliului General.

17.01.2018 – SUA trimite la București un emisar special care se ocupă de Holocaust, Thomas K. Yazdgerdi, să discute cu reprezentanți ai guvernului și cu conducerea Institutului Elie Wiesel despre muzeu. … ”Am auzit că în curând va avea loc licitaţia internaţională. (…) Înţeleg că se doreşte ca muzeul să fie deschis în 2020. Sunt multe de făcut, vorbim de o investiţie de 25 de milioane de dolari”.

19.01.2018 – Președintele Comitetului Evreiesc American vine în România și le cere lui Liviu Dragnea și președintelui Johannis să-și exprime angajamentul în dezvoltarea și implementarea proiectului Muzeului Istoriei Evreilor și a Holocaustului din România.

22.02.2018 – Al cincilea termen în proces. Repetare solicitare de documente.

22.03.2018 – Al șaselea termen în proces. Imposibilitate de prezentare reclamant.

03.05.2018 – Al șaptelea termen în proces. Înscrisuri depuse la dosar de Primărie și Consiliul General nu au fost aduse la cunoștința reclamantului. Solicitare tremen nou pentru informare și analiză.

16.05.2018 – Prim ministrul Viorica Dăncilă acordă 3 milioane lei către Institutul ”Elie Wiesel” din fondul alocat Secretariatului General al Guvernului, pentru a demara o licitație internațională (cea de care a vorbit emisarul special al SUA la 17.01.2018) pentru organizarea muzeului în Palatul Dacia-România. Nota de fundamentare NU precizează nimic despre litigiul asupra amplasamentului muzeului, ca și cum nu ar exista.

14.06.2018 – Al optulea termen în proces. Lipsă apărător.

05.07.2018 – Al nouălea termen în proces. Solicitare interviere martori.

27.09.2018 – Al zecelea termen în proces. Depunere crereri de intervenție Costel Cotârlan-Simioniuc, Liviu Stamate, Jan Pantelimon și prof. Ion Coja.

8.11.2018 – Al 11-lea termen în proces. Prof. Coja depune o a doua cerere de intervenție. Judecătorul informează că toți intervenienții sunt citați pentru a-și susține cauza.în 6.12.2018, care va fi și ultimul termen din proces.

6.12.2018 – Al 12-lea și ultimul termen din proces. Toți intevenienții sunt prezenți. Prof. Coja susține că șefii Comunității evreiești din România au acționat în sens contrar înființării muzeului, prin faptul că au trimis în Israel o mare parte din materialele care ar fi putut deveni obiecte muzeale: arhiva presei evreiești din anii imediat următori instaurării comunismului în România, arhiva cu toate rapoartele privind suferințele evreiești din timpul războiului, săpunul făcut din evrei etc; a prezentat judecătorului imagini cu exemple de manipulare grosolană a adevărului de către memorialiști evrei. A rămas în pronunțare.

6.12.2018 – Președintele Johannis se întâlnește la Palatul Cotroceni cu ambasadorul SUA, însoțit de doi directori ai Muzeului Holocaustului din SUA și de directorul Institutului Wiesel. Johannis ”a subliniat importanța expertizei pe care partenerii internaționali o pot oferi în demersurile privind amenajarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din București… acest muzeu trebuie să devină o resursă educațională importantă, mai ales pentru tinerele generații.” Cum se simțea judecătorul știind că el urmează să decidă dacă să mai fie sau nu muzeu evreiesc în Palatul Dacia-România, în același timp în care președintele țării discuta cu ambasadorul SUA despre amenajarea muzeului?

6.12.2018Tribunalul dă verdictul: HOTĂRÂREA CGMB 285/2016 A FOST DATĂ CU ÎNCĂLCAREA LEGII ȘI SE ANULEAZĂ!

10.12.2018 – Presa publică primul articol despre disputa juridică dintre Pinacotecă și Muzeul evreilor, în Libertatea. Pare incredibil, dar timp de doi ani a existat un boicot media total asupra subiectului. Niciun ziar, niciun post TV și nicio agenție de știri nu au dat nicio informație despre procesul în derulare, iar orice subiect pe tema muzeului evreilor era tratat cu certitudine, ca și cum totul decurgea firesc.

11.02.2019 – Se face publică motivarea hotărârii.

16.02.2019 – Expiră termenul de 15 zile în care se poate face recurs. Niciuna dintre părți nu a făcut recurs și HOTĂRÂREA RĂMÂNE DEFINITIVĂ

26.02.2019 – Primarul general Firea pune din nou pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General propunerea de hotărâre care numai ce a fost anulată de Tribunal. La dezbateri, viceprimarul Florescu Michaela-Tomnița (arhitect și cadru universitar) a ținut un discurs care va rămâne de referință în favoarea păstrării Palatului Dacia-România pentru Pinacotecă. Cu doar 15 voturi DA din 34 necesare, propunerea este respinsă.

27.02.2019 – Newsweek publică un articol partizan despre respingerea proiectului muzeului evreilor în Palatul Dacia-România, în care prezintă numai punctul de vedere al Institutului Wiesel, prin directorul său Alexandru Florian. Este pentru a doua oară când se spune că ceva este în neregulă cu muzeul istoriei evreilor, în cei doi ani de proces. Restul presei tace în continuare.

11.03.2019 – Primarul general Firea pune pentru a treia oară pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General propunerea de transformare a Palatului Dacia-România într-un muzeu evreiesc. Institutul Wiesel a trimis un reprezentant la ședință și dezbaterile sunt aprinse. Se remarcă trei discursuri: cel patriotard-caragielesc al vice-primarului Aurelian Bădulescu și argumentațiile juridice și logice ale consilerilor Iliescu Cătălin Lucian și Orlando Culea. Cu 34 de voturi DA din cele 36 necesare, propunerea primarului general Firea a fost din nou respinsă.

13.03.2019 – Ministerul Afacerilor Externe organizează o conferință la care sunt aduși primul ministru Dăncilă, ministrul de externe Meleșcanu și ministrul culturii în fața ambasadorului Israelului și a ambasadorului SUA. Acesta din urmă le amintește de toate intervențiile la nivel înalt pe care le-a făcut de când este el în România pentru înființarea muzeului evreilor în Palatul Dacia-România și îi urechează că au trecut doi ani și nu au făcut nimic. Directorul Institutului Wiesel: ”Vă asigur că în 2022 veţi fi invitaţi să participaţi la deschiderea acestui muzeu”. Prim-ministrul Dăncilă: ”sunt necesare, la nivel naţional, măsuri suplimentare în direcţia fixării în conştiinţa publică a societăţii româneşti, a unor elemente legate de responsabilitatea României în evenimentele din perioada Holocaustului”.

13.03.2019 – Guvernul României organizează un eveniment la care participă reprezentanți ai organizației evreiești internaționale B`nai B`rith, Federația Comunităților Evreiești din România, Institutul ”Elie Wiesel”, Muzeurile Holocaustului din SUA, din Ierusalim, din Berlin, din Paris și din Belgia (comunicatul nu precizează pe banii cui s-au deplasast acești oameni) și copii aduși de la liceul evreiesc”Laude-Reut” din București. Viorica Dăncilă: „unul dintre cele mai importante proiecte în curs de desfășurare în acest moment este deschiderea în România a Muzeului Național de Istorie Evreiască și a Holocaustului”.

13.03.2019 – Ziarul „Adevărul” dă startul la o campanie de presă manipulatoare și partizană privind înființarea muzeului în Palatul Dacia-România.

15.03.2019 – PSD exclude din partid pe unul dintre cei doi consilieri generali care au refuzat să voteze pentru cedarea Palatului Dacia-România, pe motiv că a încălcat disciplina de partid.

24.03.2019 – Prim ministrul Dăncilă merge în SUA și participă la conferința AIPAC (Comitetul Americano-Israelian pt Politici Publice). La întrevederea cu liderii AIPAC ”a prezentat acțiunile Guvernului României menționând deschiderea unui Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului la București”.

27.03.2019 – ”Newsweek” și viceprimarul PSD Bădulescu încep o campanie de presă diversionistă cu scopul de a da impresia că consilierii generali au avut motivații antisemite când s-au opus transformării Pinacotecii în muzeu evreiesc. Bădulescu a jucat rolul antisemitului de serviciu, amenințând că va ridica o statuie Mareșalului Antonescu și cerându-le evreilor ”să se întoarcă de unde au venit”! Astfel, a ridicat mingea la fileu organizațiilor evreiești din SUA și le-a oferit pretextul să informeze la nivel internațional că există antisemitism în Consiliul General al Bucureștiului. În realitate, Bădulescu a votat de fiecare dată în favoarea muzeului de istorie a evreilor!

23.04.2019 – Ședință a Consiliului General al Municipiului București în care se pune din nou pe ordinea de zi propunerea de transformare a Pinacotecii în muzeu al Holocaustului”.

După cum se vede din acest istoric al subectului, bătălia pentru „Palatul Dacia” este una inegală: pe de o parte, cei care susţin interesul tuturor bucureştenilor pentru înfiinţarea Pinacotecii, avînd de partea lor doar prevederile legale, iar, pe de altă parte, absolut toate partidele din România, deasupra cărora sînt influenţe puternice din străinătate, mai ales din SUA, care susţin înfiinţarea Muzeului Holocaustului în „Palatul Dacia”!

Mîine este o zi importantă pentru soarta „Palatului Dacia”, deşi nimeni nu garantează că, indiferent de rezultatul votului, acest subiect se va încheia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Ion Spânu 1818 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Muzeul Holocaustului Rosu facut de iudeobolcevicii din 1917 O sa santajeze evreii si ameninte slugiile mizerabile care guverneaza tara din 89 si o sa le puna la dispozitie cladire

  2. Aceiasi deviza ca a lui Bibi la europarlamentare, consilierii lui Bibi ai PSD , atunci de ce nu si treaba Palatul Dacia , o perla arhitectonica de care bucuresteanul va fi departe de nevoile neamului romanesc. De ce nu tovarasa Fierea un muzeu al elitei interbelice a Romaniei ? Tinerii nu au modele intrucat elitele au fost eliminate fizic de comunistii , inaintasii lui Fierea. Sunt romani extraordinari de care aflam accdental din cautarile pe Wikipedia . De ce nu un muzeu al inteligentelor romanesti ? Ca , comunismul nu a produs si nu va produce elite asta e altceva . Un lucru stim sigur , daca giganticul Iorga scapa de legionari , nu scapa de inchisorile comuniste . Sa mai dam exemple ? Am ajuns , ca tara producatoare de gaze si petrol sa avem benzina mai scumpa ca bulgarii . Am ajuns ca romanii bolnavi de cancer sa mearga cu caciula in mana la bulgari pentru a cumpara seruri datatoare de viata , seruri cumparate de ei din Romania inainte ca mafia medicamentelor sa suprime Institutul Pasteur. Punem urmatoarea intrebare . Daca Ungaria ar fi avut rezervele de gaze si petrol ca Romania ……….ar fi dormit pe turta ei ca tara lui Dragnea ?

  3. io chiar nu pricep !! ne inchinam la un evreu! slavim mama lui evreica !! aprecem cei 12 apostoli evrei !! si totusi nu i iubim pe evrei ! nu vi se pare ceva aiurea???

  4. Cati cetateni vin maine sa-si exprime o pozitie clara pentru respectarea legilor din Romania?

  5. @Casoaie

    Aveti o ideee foarte buna dar uitati ca Romaniei (politicieni si cetateni) nu-i pasa de valorile ei. Asta dintotdeauna.
    Unde au trait si creat: Brancusi, Eugen Ionesco, Emil Palade, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tristan Tzara?

  6. ..pai nu inteleg dece nu se acorda un teren (in arendapentru 49 d ani) unde evreii sa si construiasca in stil specific evenimentului un locas de inchinaciune si remmemorare ..romanca , romanca ..daaa tat cap patrat si lipsa de initiativa ..chiar sunt indignat..da n am shi fashi sunteti pre multi ..prosti.sha cu capu dus …in pamant.haloimis.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.