Anul acesta se celebrează 92 ani de la unirea Basarabiei cu ţara mamă – act cu caracter democratic şi plebiscitar. Intrarea României în războiul mondial, în vara anului 1916, alături de Antanta, a urmărit realizarea deplinei unităţi naţionale prin unirea cu Vechiul Regat, a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei, străvechi teritorii locuite de români.Astăzi sunt aşteptaţi la Chişinău zeci de tineri români din dreapta şi stânga Prutului pentru a sărbători împreună ziua când "Basarabia de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România", transmite Romanian Global News.
Grupul de iniţiativă Spirit Românesc este organizatorul acestor manifestaţii excepţionale.Grupul, constituit la iniţiativa unor basarabeni în 1997, promovează valorile naţionale românesti în Basarabia.
Potrivit Romanian Global News, din România vor ajunge la Chişinău circa 100 de oameni, membri şi simpatizanţi ai grupul de acţiune Noii Golani, grup ce organizează de 4 ani campania "Basarabia Pământ Românesc!" şi alte acţiuni pentru strângerea relaţiilor dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.
Manifestaţiile au început la ora 14.00. Tinerii s-au strâns în faţa Academia de Ştiinţe, pentru a merge apoi pe bulevardul Ştefan cel Mare urmând Calea Unirii, reconsittuind votul Unirii la clădirea Sfatului Ţării. După reconstituirea votului. Se va Hora a Unirii şi va avea loc un spectacol de culoare şi lumină în scuarul teatrului de Operă şi Balet.
Printre alte evenimente prilejuite de Unirea de acum 92 de ani s-au numărat: Depuneri de flori la mormintele deputaţilor în Sfatul Ţării şi ale fruntaşilor mişcării de renaştere naţională la Cimitirul Ortodox Central din Chişinău, precum şi la monumentul lui Pantelimon Halippa; Vernisarea expoziţiei: Unire-n cuget şi-n simţiri; Depuneri de flori la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt; Program cultural-artistic prezentat de Teatrul Etnofolcloric Ion Creangă.
România participă la manifestaţiile de la Chişinău
La manifestarile prilejuite de sarbatoarea Zilei Unirii organizate la Chisinau, participă şi Preşedinta Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, care a ales să-şi petreaca ziua sa de naştere alaturi de basarabeni. Vor mai participa la manifestările sărbătoreşti, Vicepreşedintele Comisiei de Politică externă a Senatului României, senatorul Viorel Badea, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac, Adriana Gae din partea Institutului Cultural Român şi Eugen Popescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni.
Uniunea Scriitorilor din Moldova, Asociatia Istoricilor din Republica Moldova, Institutul Cultural Român, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinte al Republicii Moldova, Forul Democrat al Românilor din Repulica Moldova, Ambasada României la Chişinău, au trimis o invitaţie românilor basarabeni la manifestările prilejuite de împlinirea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, manifestari ce vor avea loc în ziua de 27 martie 2010, transmite Romanian Global News.
File de istorie
Declanşarea revoluţiei ruse din februarie 1917 a însemnat şi începutul destrămării Imperiului, naţionalităţile ne-ruse revendicând autonomia. Lovitura de stat din octombrie 1917 când partidul bolşevic a preluat totalitatea putereii în Rusia mulţumită înţelegerii dintre comunişti şi germani, a dus la armistiţiul apoi pacea de la Brest-Litovsk, prin care Lenin le ceda germanilor ţările baltice, Bielorusia şi Ucraina. În acest context, liderii din Sfatul Ţării nu mai puteau conta, pentru a garanta pacea civilă şi recoltele în Basarabia, decât pe armata română, care, rămasă singură pe frontul de est după retragerea Ruşilor, fusese şi ea nevoită în cele din urmă să accepte armistiţiul cu germanii la 9 decembrie 1917.
Aflată în retragere prin Basarabia, armata rusă a început să jefuiască, să violeze şi să omoare populaţia civilă băştinaşă, fruntaşii basarabeni fiind asasinaţi de către organizaţiile comuniste. În aceste condiţii la 22 decembrie 1917, Sfatul Ţării a cerut guvernului român aflat la Iaşi să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Broşteanu (român) şi Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 1918 reuşind eliberarea Chişinăului de jefuitori la 9-16 ianuarie 1918 pentru ca în câteva zile să elibereze complet Basarabia.
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Dar în lunile ce urmează, pe lângă atacurile bolşevice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar şi pretenţii teritoriale din partea Ucrainei, şi ea proclamată independentă. Sfatul Ţării începe atunci să manifeste intenţii de unire cu România, care sunt exprimate şi prin "moţiuni de unire votate de diferite judeţe (Soroca, Bălţi)". (sursa Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarabia)
Până la urmă, unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi contra 36 (pentru menţinerea independenţei) şi 3 abţineri
