Partidul Adunarea Națională (RN) și aliații săi au obținut un număr record de 14 mandate în Senatul Franței, format din 348 de locuri, în urma alegerilor din 27 septembrie, depășind pentru prima dată pragul necesar pentru a forma un grup parlamentar. Copreședinta RN, Marine Le Pen, a salutat rezultatul drept o „victorie istorică”, cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, în care este considerată una dintre principalele candidate.
Extrema dreaptă își consolidează prezența în Senat
Senatul este dominat de dreapta. Are o influență mai redusă decât camera inferioară a Parlamentului francez – Adunarea Națională –, dar rezultatele arată o creștere a popularității extremei drepte în Franța și în alte țări europene.
Aleșii locali votează pentru jumătate dintre membrii Senatului la fiecare trei ani, iar fiecare senator are un mandat de șase ani. Senatul împarte atribuțiile legislative cu Adunarea Națională și reprezintă colectivitățile teritoriale ale Franței.
Partidul de extremă dreaptă a intrat pentru prima dată în camera superioară a Parlamentului în 2014. La scrutinul din 27 septembrie, RN a câștigat nouă mandate, pe lângă cele trei obținute în 2023. Două mandate au revenit partidului Uniunea Dreptei pentru Republică (UDR), aliat al RN, care s-a desprins în 2024 din partidul conservator Republicanii. Conducerea RN a anunțat că senatorii săi vor forma un grup parlamentar împreună cu reprezentanții UDR.
Premieră și pentru extrema stângă
Partidul de extremă stângă La France Insoumise a obținut pentru prima dată un mandat în Senat. Gabriel Amard a fost ales în departamentul Rhone. Jean-Luc Melenchon, liderul partidului și candidatul de stânga cu cel mai bun scor în sondajele pentru alegerile prezidențiale, a declarat că victoria lui Amard este un „semn bun” pentru propria sa campanie prezidențială din 2027.
Cu ochii pe prezidențiale
Comentând rezultatul partidului ei, Le Pen a declarat că „senatorii noștri vor juca un rol esențial în campania prezidențială, ducând mai departe și apărând vocea comunităților locale”. RN, partid naționalist și antiimigrație, este cel mai popular partid din Franța și principala forță de opoziție. Sondajele indică în mod constant că Le Pen îi devansează pe toți rivalii în alegerile prezidențiale din aprilie 2027. Președintele centrist în funcție, Emmanuel Macron, nu va candida, întrucât își încheie cele două mandate consecutive permise de Constituție.
O schimbare a poziției față de Rusia
RN s-a confruntat mult timp cu critici privind atitudinea sa favorabilă față de Rusia, o imagine pe care partidul a încercat să o schimbe după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, în 2022. Le Pen și copreședintele RN, Jordan Bardella, au criticat recent Moscova, după confiscarea unor active ale unor companii franceze și ale altor companii europene în Rusia. Ambii au declarat că Franța ar trebui să continue să sprijine militar Ucraina, dar că Parisul trebuie să reducă sprijinul financiar acordat Kievului.
Virajul lui Le Pen față de Rusia: „Politica Franței este decisă la Paris”