Proiectul Scorilo. Armata Română își dorește un parteneriat cu Dacia pentru producția națională a dronei terestre

Armata Română își dorește un parteneriat cu producătorul auto Dacia pentru producția locală a șasiului dronei terestre Scorilo, un proiect UGV de 400.000 de euro.

Proiectul Scorilo. Armata Română își dorește un parteneriat cu Dacia pentru producția națională a dronei terestre

Dacia și Armata Română ar putea încheia un parteneriat pentru producerea șasiului dronei terestre Scorilo FOTO: dacia.ro

Armata Română își dorește un parteneriat cu producătorul auto Dacia pentru producția locală a șasiului dronei terestre Scorilo, un proiect UGV de 400.000 de euro.

Armata Română intenționează să coopteze producătorul auto Dacia într-un parteneriat industrial strategic pentru fabricarea pe plan local a șasiului dronei terestre Scorilo. Proiectul de vehicul terestru fără echipaj (UGV), dezvoltat de o echipă din cadrul Centrului 485 Comunicații și Informatică cu o finanțare de 400.000 de euro de la Ministerul Apărării Naționale, vizează transferul producției platformei din Canada către industria auto autohtonă.

Armata Română, un potențial parteneriat cu Dacia pentru producția națională a dronei Scorilo

Producătorul auto Dacia se află în atenția Armatei Române pentru o posibilă colaborare industrială ce vizează fabricarea șasiului vehiculului terestru fără echipaj (UGV) Scorilo, potrivit informațiilor publicate de G4Media.

Coordonatorul proiectului și comandantul Centrului 485 Comunicații și Informatică, locotenent-colonelul Dan Popa, a subliniat că, în prezent, platforma mecanică pe care este construit prototipul provine din Canada, iar obiectivul principal de dezvoltare este înlocuirea acesteia cu o versiune realizată în România de constructorul de la Mioveni.

Tranziția către o producție autohtonă alături de Dacia ar permite localizarea completă a componentei mecanice a dronei terestre și reducerea dependenței de furnizori externi. Proiectul Scorilo a fost dezvoltat pe parcursul a doi ani de o echipă restrânsă de trei oameni, beneficiind de un buget de cercetare de 400.000 de euro alocat de Ministerul Apărării Naționale (MApN). Etapa actuală de dezvoltare a prototipului urmează să fie finalizată în luna decembrie a acestui an, deschizând calea pentru evaluarea capacităților industriale de serie.

Specificații tehnice, modularitate și costuri de producție

Drona terestră Scorilo este concepută ca o platformă tactică modulară reconfigurabilă în 15-20 de minute, destinată unei game variate de aplicații pe câmpul de luptă, cum ar fi transportul de încărcături, supravegherea, evacuarea răniților sau misiunile directe de atac. În versiunea de luptă, vehiculul este dotat cu o turelă telecomandată furnizată de compania românească Pro Optica, prețul estimat al unei unități în această configurație fiind de aproximativ 250.000 de euro. În schimb, varianta specializată pe recunoaștere și supraveghere poate implica costuri semnificativ mai mari, întrucât sistemele optoelectronice integrate pot depăși individual suma de un milion de euro.

CITEȘTE ȘI:

Dacia Spring dă lovitura pe cea mai mare piață auto din UE. Modelul românesc a ajuns lider într-un segment dominat de Fiat și Renault

Performanțele operaționale ale platformei includ o autonomie de deplasare de circa 100 de kilometri, o sarcină utilă de până la 500 de kilograme și o viteză maximă de 30 km/h pe teren accidentat, respectiv 60 km/h pe drumuri publice. Deși este operată în mod obișnuit de un echipaj format din două persoane, drona permite conducerea de către un singur operator. Totodată, vehiculul a demonstrat capacități ridicate de tracțiune în cadrul unui exercițiu desfășurat la Sibiu, unde a tractat un vehicul blindat Cobra II 4×4 având o masă totală de 12 tone.

Integrarea tehnologică și pregătirea pentru testele oficiale ale MApN

Pe lângă componenta mecanică vizată pentru Dacia, drona Scorilo integrează sisteme electronice realizate în parteneriat cu firma românească Servosisteme SRL din Brașov și componente de modelare 3D dezvoltate împreună cu Academia Tehnică Militară. Anumite subansambluri actuale provin de la furnizori din Italia, Lituania și Statele Unite ale Americii, însă intenția MApN rămâne maximizarea ponderii industriale naționale.

Sistemul este adaptat pentru a funcționa în medii cu bruiaj electronic intens, dispunând de căi de comunicație redundante: radio punct la punct, rețea radio mesh, senzori lidar 3D, conexiune GSM și internet prin satelit Starlink. Controlul operațional este efectuat dintr-un vehicul blindat de tip VAMTAC, iar integrarea datelor culese de la radar, senzori lidar 2D și camere de adâncime este realizată prin algoritmi de inteligență artificială orientați pe fuziunea senzorilor. Prezentată la poligonul Domnești în cadrul exercițiului MOBEX București-Ilfov 2026, drona terestră urmează să intre în etapele oficiale de testare în vederea unei posibile achiziții și producții de serie pentru Armata Română.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.