' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Datele Eurostat publicate pentru anul 2025 indică un nivel ridicat de vulnerabilitate financiară în România, unde 37,8% din populație nu își permite acoperirea unei cheltuieli financiare neprevăzute. Acest procent plasează țara pe poziția a cincea la nivelul Uniunii Europene.
Clasamentul vulnerabilității este condus de Grecia, unde peste jumătate din populație (50,5%) se află în această dificultate, urmată de Letonia (43,7%), Bulgaria (42,4%) și Lituania (41,1%, date provizorii).
Evoluția în timp și media europeană
Nivelul de 37,8% înregistrat de România reprezintă, totuși, o îmbunătățire vizibilă față de intervalele de raportare anterioare. În anul 2019, ponderea populației românești aflate în această situație vulnerabilă se ridica la 44%, iar în anul 2024 indicatorul Eurostat menținea țara în grupul statelor critice, unde pragul depășea 40%, scrie profit.ro.
La nivelul întregii Uniuni Europene, media actuală a coborât la 29,2%. Tendința comunitară pe termen lung arată o redresare macroeconomică treptată. După vârful negativ de 40% înregistrat în anul 2012, pe fondul crizei financiare globale, ponderea a coborât constant până la 30,8% în 2019. Perioada pandemiei a generat o nouă creștere temporară, la 32,5%, urmată de o stabilizare la 30% în anul 2024 și o ușoară scădere în prezent.
Paradoxul restanțelor: utilități versus ipoteci
Raportul Eurostat privind calitatea vieții evidențiază o structură complet atipică a datoriilor în rândul populației din România. La nivel european, România raportează cel mai mic nivel al restanțelor la credite ipotecare sau chirii, de doar 0,4%. Acest procent extrem de redus este explicat de o particularitate a pieței imobiliare locale: doar 1,5% din populația țării deține o ipotecă activă, o diferență majoră față de statele din vestul continentului, cum ar fi Țările de Jos, unde rata persoanelor cu credite ipotecare ajunge la un record de 58,1%.
În schimb, capacitatea de plată a românilor se deteriorează sever atunci când vine vorba despre cheltuielile lunare de bază. Când sunt luate în calcul facturile la utilități și cumpărăturile achitate în rate, 15,3% dintre români înregistrează întârzieri cronice la plată. Nivelul local este semnificativ mai mare comparativ cu media europeană de doar 9,2%, documentul oficial subliniind că, în România, marea majoritate a restanțelor raportate sunt generate direct de imposibilitatea achitării facturilor curente pentru întreținerea locuinței.
