Fața nevăzută a liderilor tech din Silicon Valley

Hollywoodul îi prezintă tot mai des pe miliardarii din tehnologie drept personaje negative, pe fondul unei percepții publice tot mai critice asupra industriei. Într-un articol publicat de Axios, Erica Pandey descrie patru producții lansate în această toamnă, care îi au în centru pe Elon Musk, Mark Zuckerberg, Sam Altman și Elizabeth Holmes. Proiectele diferă ca gen, de la documentar la thriller și dramă, dar au în comun interesul pentru puterea și influența liderilor din Silicon Valley.

De la inovatori la antagoniști

Schimbarea de perspectivă este vizibilă în contrast cu filmele și documentarele mai vechi despre industria tehnologică, precum „Jobs” și „Something Ventured”. Aceste producții puneau accentul pe ingeniozitatea fondatorilor și a investitorilor. În filmele actuale, conducătorii companiilor tech sunt prezentați mai degrabă ca figuri neliniștitoare, ale căror ambiții pot produce consecințe negative.

Margaret O’Mara, istoric la Universitatea din Washington și cercetătoare a Silicon Valley, spune că relația publicului cu tehnologia s-a modificat rapid. Ea descrie schimbarea ca pe o trecere de la o perioadă de entuziasm intens la o dezamăgire la fel de rapidă. Potrivit articolului, percepția populară asupra Silicon Valley și a produselor sale s-a schimbat considerabil.

Patru filme despre lideri tech

„The Social Reckoning”, continuarea filmului „The Social Network” din 2010, a avut premiera vineri. Jeremy Strong îl interpretează pe Mark Zuckerberg într-o versiune mai întunecată, plasată în perioada scurgerii de informații și a dezvăluirilor făcute de avertizoarea Facebook din 2021. Filmul este semnat de Aaron Sorkin. Axios menționează că producția modifică unele detalii cronologice și alte aspecte în scopuri cinematografice.

Documentarul „Musk”, regizat de Alex Gibney, urmărește ascensiunea lui Elon Musk. Producția are o durată de patru ore, inclusiv o pauză de zece minute, și rulează în cinematografe selectate înainte de lansarea la nivel național, programată pentru vineri. Lansarea a fost precedată de reacții critice favorabile la Festivalul de Film de la Veneția și de amenințări juridice din partea echipei lui Musk.

„You Can See Everything”, realizat de Nathan Fielder și Lance Oppenheim, este un documentar experimental despre Elizabeth Holmes, fondatoarea Theranos. Filmul o urmărește în săptămânile dinaintea începerii executării pedepsei cu închisoarea. Studioul A24 îl descrie ca pe un portret intim al unei condamnate enigmatice, extins într-o explorare de trei ani.

A patra producție, „Artificial”, este o dramă regizată de Luca Guadagnino, cu Andrew Garfield în rolul lui Sam Altman. Filmul este programat să ajungă în cinematografe în ziua de Crăciun. Potrivit descrierii studioului NEON, povestea urmărește OpenAI și o cursă de două decenii pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, precum și conflictul privind controlul unei tehnologii cu potențial de a schimba viitorul omenirii. Articolul Axios citează și o caracterizare din presa de specialitate care îl prezintă pe Altman în film ca manipulator și avid de putere.

Temeri legate de putere și inteligență artificială

Axios leagă tonul mai sumbru al acestor producții de deziluzia publicului față de industria tehnologică. Articolul menționează sondaje potrivit cărora americanii, indiferent de vârstă, devin mai reticenți față de inteligența artificială și consideră că dezvoltarea ei are loc prea repede. De asemenea, două treimi dintre americani spun că rețelele sociale au avut un efect negativ asupra democrației, potrivit unui sondaj al Pew Research Center citat de publicație.

J.M. Tyree, scriitor și redactor-șef al revistei Film Quarterly, afirmă că filmele populare reflectă neliniștile sociale ale momentului. În opinia sa, una dintre preocupările actuale este concentrarea puterii în mâinile unui număr restrâns de persoane, în detrimentul majorității.

Tyree consideră că fondatorii din tehnologie funcționează convingător ca antagoniști deoarece reunesc două tipare cinematografice: omul de afaceri lipsit de scrupule, corupt de lăcomie, și savantul ambiguu moral, care folosește știința și tehnologia fără suficientă prudență. Excentricitățile personale ale acestor personaje contribuie, de asemenea, la interesul lor pe ecran.

Pentru O’Mara, portretizarea reflectă o schimbare mai amplă a atitudinii față de oamenii foarte bogați și față de influența lor. Concluzia sa, relatată de Axios, este că averea extremă poate schimba comportamentul celor care o dețin. Astfel, filmele despre Musk, Zuckerberg, Altman și Holmes se înscriu într-un curent cultural care privește cu mai multă suspiciune puterea economică și tehnologică.