Presa de la Belgrad acuză că procedura prin care cetăţenii sârbi pot dobândi şi cetăţenia bulgară durează doar o zi şi că, în patru ani, 2.000 de sârbi au devenit cetăţeni bulgari prin această procedură. Potrivit publicaţiei sârbeşti „Kurier”, citată de agenţia bulgară Novinite, Sofia duce o politică de „bulgarizare”. Un cetăean sârb povesteşte că i s-a acordat foarte repede cetăţenia bulgară, deşi situaţia sa era mai complicată, fiind născut în Skopje.
„Bulgaria acorda cetăţenie tuturor celor din Macedonia, estul Serbiei şi din teritoriile care au fost revendicate de Bulgaria înaintea Războaielor Balcanice”, spune persoana citată de „Kurier”.
Potrivit primaruluio localităţii sârbeşti de frontiera Bosilegrad (cu peste 70% populaţiede etnie bulgară), dubla cetăţenie poate fi obţinută cu sprijinul primăriei. „Cooperăm cu Agenţia pentru bulgarii de pretutindeni şi totul este gratis”, spune primarul.
Şi presa din Macedonia a semnalat aceeaşi politică de „bulgarizare” dusă de Sofia, iar în cazul comunităţii româneşti, de la 70.000 de români în perioada interbelică s-a ajuns, la recesământul din 2011, la puţin peste o mie. Aceasta în cazul în care din datele neoficiale ale Uniunii Etnicilor Români, în Bulgaria trăiesc 300.000 de romani. Aceştia sunt împărţiţi însă de autorităţi în populaţii distincte (vlahi, români, aromâni, meglenoromani). În spatele acestor politici stă declinul puternic al populaţiei bulgare, care, potrivit presei din Macedonia, nu depăşeşte cu mult 50% din populaţia totală de 7,3 milioane de locuitori. Bulgaria nu recunoaşte minoritatile naţionale, acordând drept de reprezentare parlamentară doar etnicilor turci.
