Construirea Catedralei Mântuirii Neamului are o necesitate liturgică şi publică, iar aceasta reprezintă un simbol al unităţii dintre lucrarea spirituală şi socială a Bisericii, al unităţii dintre generaţii şi al românilor de pretutindeni şi al demnităţii naţionale, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis, luni, AGERPRES.
Poziţia Patriarhiei Române survine contestării, în ţară şi străinătate, a necesităţii şi oportunităţii construirii Catedralei Mântuirii Neamului în Bucureşti de către unele persoane şi grupări.
Potrivit Patriarhiei, actuala catedrală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), a fost iniţial biserică mănăstirească. Ulterior, a devenit catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române, ea serveşte în mod provizoriu drept catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum se menţionează în pisania scrisă deasupra uşii de intrare de Patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935, se explică în comunicatul citat.
„Toate catedralele mitropolitane din provinciile româneşti sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală şi oferă clerului şi credincioşilor condiţii mai bune pentru desfăşurarea cultului”, a completat Patriarhia.
Conform acesteia, necesitatea publică a construirii importantului lăcaş rezidă şi în faptul că în Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public – naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului – Ziua eroilor, (unul din hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) şi a eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Naţională – 1 Decembrie.
În acelaşi timp, se menţionează în comunicat, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfăşura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape şase hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti, a adăugat Patriarhia.
„Catedrala Mântuirii Neamului este, în acelaşi timp, simbol al unităţii dintre lucrarea spirituală şi socială a Bisericii, în ansamblul acesteia, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic şi omiletic urmând a se desfăşura în unitate şi completare cu lucrarea social-culturală – prin Centrul de conferinţe şi Muzeul creştinismului românesc -, social-filantropică – prin cantina şi căminul pentru pelerini – şi social-medicală – prin Centrul de diagnostic şi tratament -, toate în incinta Catedralei noi”, se arată în comunicat.
Potrivit acestuia, simbol al unităţii dintre generaţii şi al românilor de pretutindeni, catedrala, prin stilul arhitectonic tradiţional bizantin-românesc, va fi reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. Picturile şi mozaicurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfinţi şi lăcaşuri de cult reprezentative din toate provinciile româneşti şi chiar ale comunităţilor de români din afara României, a mai explicat Patriarhia Română.
Catedrala reprezintă un simbol al demnităţii naţionale, Biserica Ortodoxă Română fiind astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român, se menţionează în comunicat.
Complementară şcolilor şi spitalelor din România, potrivit Patriarhiei, noua catedrală nu poate fi pusă în concurenţă sau opoziţie cu şcolile şi spitalele din România, aşa cum fac cei ostili construirii ei, deoarece ea este complementară acestora, fiind, în acelaşi timp, un simbol al unei mari comunităţi în rugăciune, al unui oraş întreg.
