Dorin Cocos, sotul ministrului Elena Udrea, a participat la o nunta unde interlopul Romeo Ursu, zis “Boenica”, dat in urmarire generala pentru inselaciune, era nas, conform Antena 3.Cocos a stat toata seara in apropierea lui Boenica si a altor “afaceristi”, cunoscuti pentru camatarie si barbut, printre care si Oneata, celebru pentru afacerile din cazinourile bucurestene, dupa cum s-a aratat, dupa seara, in emisiunea Sinteza Zilei de Antena 3.
Comeseanul lui Cocos a devenit respectat in lumea “gri” a Bucurestilor dupa ce clanul pe care il conducea s-a aliat cu cel al fratilor Camataru pentru a face legea in Capitala. Boenica a fost ajutat, in 2002, de oamenii fratilor Camataru si de membri altor clanuri pentru a razbuna moartea nepotului sau, care avea, pe atunci, 24 de ani. Crima fusese comisa de cei din clanul “Noni”, iar razbunarea a fost crunta, incluzand tot arsenalul caracteristic unei astfel de lupte: grenade, atacuri sangeroase in locuri publice si plangeri reciproce la Politie.
Conducerea Politiei Capitalei a deschis cateva dosare penale, dar nu a facut mare lucru, lasand practic clanurile sa isi faca singure dreptate. Boenica, fratii Camataru si unul dintre locotenentii acestora, Silviu Dudita, zis “Fluturica” au fost scutiti de vizitele oamenilor legii, nefiind considerati pericol social. Odata cu schimbarile de trupe de la conducerea Ministerului de Interne, clanurile nu au mai avut “liber” la batai pe strazi, si nici la crime facute in vazul tuturor. Fratii Camataru s-au dus la puscarie, iar Boenica s-a rafinat. In loc de pumni, grenade, sabii si bate de basebal, interlopul a devenit “investitor in imobiliare”. In martie 2009, Boenica a fost trimis in judecata, alaturi de prietenul sau“Gigi Boeru”, pentru dare de mita, inselaciune, fals in declaratii, uz de fals si asociere in vederea savarsirii de infractiuni. In fapt, Boenica si Boeru au falsificat acte translative de proprietate, incheiate intre realii proprietari si un asa-zis cumparator, pentru ca, ulterior, proprietatile sa fie revandute catre ei si intabulate, apoi vandute fictive spre acolitii lor.
Pentru acest sir de infractiuni, Boeru si Boenica au atras de partea lor mai multi arhivari de la Directia de Taxe si Impozite din sectoarele bucurestene 1, 2, si 3, precum si asistenti registratori la Oficiul de Cadastru si Inspectori in cadrul Primariei Capitalei. Pentru efortul lor, functionarii primeau sume modice sau cadouri. Din 19 oameni arestati sau invinuiti in acest dosar, numai Boenica a reusit sa se volatilizeze din sala de judecata, dupa expirarea ordonantei de retinere emisa de procuror, dar mai inainte ca judecatorul sa aiba timp sa ii prezinte mandatul de arestare pentru 29 de zile. Din momentul plecarii din Tribunal si pana cand autoritatile au inteles ca Romeo “Boenica” a fugit, au trecut ore bune, timp in care acesta a profitat pentru a iesi din tara, fiind cautat, teoretic, de aproximativ doi ani.
