O vorbă din popor spune că limba dulce mult aduce. Iar de această vorbă au ţinut cont şi Boc, şi Roberta Anastase, şi preşedintele Traian Băsescu. Vizita preşedintelui FMI, Dominique Strauss-Kahn, s-a încheiat, dar aprecierile pe care le-a primit acesta de la mai-marii României îl vor urmări mult timp. Pentru că mai rar asemenea vorbe pentru un funcţionar de la nişte oameni politici care conduc totuşi o ţară şi destinele a 22 de milioane de români.
Primul care a dat tonul cuvintelor dulci la adresa şefului FMI a fost premierul Emil Boc. "Măsurile noastre sunt aspre cu prezentul, dar corecte cu viitorul României", a spus Boc în momentul în care l-a întânit pe mai-marele FMI. Surprins de o asemenea primire, şeful FMI nu a rămas dator. "Mă bucur să aud că acele măsuri pe care le-am decis sunt cele pe care şi dumneavoastră le consideraţi necesare", a spus Kahn.
Dacă de la Emil Boc lumea are mai puţine pretenţii, de la preşedintele Traian Băsescu s-ar fi cerut ceva mai mult. "Domnule preşedinte (n.r. – este vorba despre şeful FMI), permiteţi-mi să vă spun bun venit la Bucureşti. Este pentru noi şi plăcerea de a vă vedea aici, dar şi bucuria de a primi un semnal foarte puternic al Fondului. Pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat într-un moment extrem de dificil, dar şi pentru ceea ce veţi face în viitor, eu vă mulţumesc mult. Este clar că, atât timp cât suntem într-un acord cu dumneavoastră, România este mai credibilă", i-a spus Traian Băsescu directorului general al FMI.
Din corul celor care au avut de asemenea cuvinte dulci pentru mai-marele FMI nu putea lipsi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, care a declarat după întrevederea pe care a avut-o cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, că vizita acestuia în România reprezintă "o dovadă a existenţei unui dialog intens şi constructiv între România şi Fondul Monetar Internaţional, bazat pe încredere mutuală şi pe promovarea unor politici economice responsabile. Parteneriatul cu Fondul Monetar Internaţional nu este o obligaţie pentru România, ci survine din dorinţa de a avea un instrument în plus pentru a asigura relansarea economiei româneşti".
Singurul care a făcut notă discordantă şi care a părut chiar supărat că şeful FMI a venit să vorbească în Parlament a fost fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, care declara acum câteva zile că modul în care vor să-l trateze guvernanţii pe şeful FMI este unul demn de o ţară de Lumea a Treia. "Eu cred că, faţă de anii ’90, când România avea nevoie de FMI ca de aer şi FMI ne dădea indicaţii foarte precise cum să facem restructurările, totuşi, există o evoluţie a României şi cred că este un pic exagerat, dacă nu chiar prea mult, să reunim Parlamentul în şedinţa comună ca să-i dăm posibilitatea lui Dominique Strauss-Kahn să se adreseze. Mi se pare că noi facem un gest excesiv, care ne pune într-o situaţie de ţară din aceasta de Lumea a Treia, aşa, oarecum; vine Fondul, se strânge tot Parlamentul şi stăm cu toţii", declara Tăriceanu.
