Belgia ar putea fi prima ţară europeană care interzice portul în public al vălului cu care se acoperă femeile musulmane, după ce o comisie parlamentară a votat în favoarea acestei măsuri. Dacă legea intră în vigoare, ele ar putea risca amendă sau chiar puşcărie.Nu e uşor să fii musulman în Europa. Tradiţiile şi cutumele acestei religii parcă vin din ce în ce mai mult în contradicţie cu paranoia şi intoleranţa care bântuie bătrânul continent. Parlamentarii belgieni îşi susţin decizia spunând că toate persoanele ar trebui să fie identificabile şi să nu-şi acopere feţele, cu excepţia cazului în care este nevoie în munca lor sau dacă poliţia a aprobat festivităţi publice, unde oamenii pot purta măşti.
Cu alte cuvinte, dacă ai faţa acoperită, eşti suspect în orice moment de terorism. De altfel, nu e de mirare: pe multe aeroporturi europene, cine nu se lasă descălţat, dezbrăcat la piele prin scanare corporală sau amuşinat de câini ciobăneşti nu numai că nu are voie să urce în avion, dar este şi anchetat de poliţie.
Mai multe districte din Belgia au interzis deja “burqa”, veşmântul negru care acoperă din creştet până în picioare, mergând pe aceeaşi linie de raţionament. Parlamentarul de centru-dreapta Corinne De Permentier a declarat că aceste interdicţii vor "elibera femeile de o povară”, în timp ce vor "întări securitatea publică".
Aceste măsuri vin, coincidenţă sau nu, pe fundalul atacului sinucigaş din Moscova, pe care autorităţile ruse îl atribuie unui grup de femei musulmane, militante pentru retragerea trupelor ruse din Cecenia, ţară preponderent islamică. Aşa cum a avertizat un alt parlamentar belgian, această măsură "va trimite un puternic semnal islamiştilor”, deoarece acest văl este purtat în ţările radical musulmane, cum ar fi Afganistan. Mai pe şleau, este un război politico-ideologic care se poartă pe frontul de acasă. Să fie oare talibanii afectaţi de acest lucru?
Radicalizarea anti-islamică s-a ascuţit după septembrie 2001, fiind una dintre cele mai importante justificări publice ale invaziei din Irak şi Afganistan. Dacă cele mai multe ţări şi-au retras trupele, curentul anti-islam a rămas. În SUA, un bărbat şi-a omorât trei vecini pentru că erau pakistanezi, deci, în viziunea lui, suspecţi de terorism. Anul trecut, în Germania, un tânăr a ucis în bătaie o egipteancă însărcinată, aflată în vizită la soţul său, profesor universitar în Dresda, pe motiv că purta văl. În Elveţia, populaţia s-a pronunţat prin referendum împotriva minaretelor la moschei, iar în Olanda, politicianul de extremă dreaptă Geert Wilders, care militează pentru expulzarea tuturor musulmanilor, a fost marele câştigător al alegerilor din acest an. În România, aproape 90% din populaţie ar fi dispusă să pedepsească aspru pe cei care critică religia ortodoxă.
Se pare că nimeni nu vede că o asemenea măsură încalcă flagrant drepturile omului. Cu atât mai mult cu cât Europa vrea să celebreze adoptarea Cartei Fundamentale a Drepturilor Europeanului printr-o serie de cântece şi poeme menite să o popularizeze în rândul cetăţenilor tineri.
În Belgia, opinia publică a sancţionat asemenea măsuri abuzive, chiar dacă, cel puţin deocamdată, ele nu afectează majoritatea. La urma urmei, de la scoaterea în afara legii a unei minorităţi religioase până la lagăre de exterminare este o cale deja bătută în Europa.
