Poama se recunoaşte uşor. Se schimbă după cum bate vântul. Se înrolează repede în orice oaste şi o trădează de îndată ce îşi dă seama că este pe cale de a pierde lupta. Poama ia toate formele, culorile şi denumirile de care are nevoie pentru a fi mereu deasupra apei sau în fruntea celorlalţi. Cam acestea sunt şi trăsăturile noului demnitar însărcinat de guvernul Boc să cerceteze ororile comunismului şi activitatea anticomunistă a diasporei. Vladimir Tismăneanu (căci despre el este vorba) intră perfect într-un asemenea portret. Pe vremuri era propagandist şi una dintre beizadelele din Primăverii. Dar pentru că familia sa venită de la Moscova nu era între cei cu portrete pe pereţii sălilor de clasă, Tismăneanu nu avea loc decât la căratul mingilor pierdute prin bălării şi ca propagandist. Pentru a se afirma, el muncea în plus şi fundamenta ideologic sistemul. Demonstra cât este de profund, echitabil şi de folositor societăţii. Ce mai, Tismăneanu aprofunda ce astăzi condamnă şi scuipă.
Cariera de propagandist comunist român a lui Vladimir Tismăneanu s-a încheiat surprinzător. În dosarul său se scrie că a primit avizul unităţii nu ştiu care, după care a “trădat”, după cum scrie Mihai Pelin, cel care a cercetat nişte arhive mai ferite ale serviciilor secrete române. Nu ştiu cum a “trădat” Tismăneanu, nici cum a ajuns în Venezuela, tot la partidul comunist de acolo, şi nici cum s-a paraşutat, mai apoi, în SUA.
Mucaliţii zic că, ajuns în America, Volodea ar fi scris şi o carte despre preşedintele Partidului Comunist American. Chiar nu ştiu şi nici nu mă interesează, după cum nu ştiu cum s-a “întors” cetăţeanul american Vladimir Tismăneanu în România să joace rolul marelui cercetător al comunismului. L-au recuperat serviciile la ordinul lui Traian Băsescu sau l-au trimis americanii în plutoanele de fugiţi aterizaţi pe teritoriul lor? Nu mă interesează nici cum a ajuns bietul Volodea demnitar în guvernul Boc. Ca director al comicului institut pe care-l conduce, Volodea are măcar gradul sau rangul de secretar de stat. De ce? Nu mă interesează toate acestea pentru că în România sunt mult mai multe PET-uri de strâns şi mult mai multe lucruri serioase de pus la punct.
Tismăneanu crede că executarea unor adversari ai puterii este o prioritate naţională. Fost comunist, Tismăneanu se ocupă acum de execuţia comuniştilor. Asta este o ciudăţenie ce merită o privire mai atentă. Oricât ar părea de dreaptă această condamnare a sistemului totalitar, Tismăneanu n-o face în stil american. Hazul este că acuzele şi execuţiile sale sunt de tip sovietic. ”Revoluţia îşi mănâncă fiii” se aplică perfect în cazul lui Ion Iliescu. Dar nu în cel al lui Volodea. El nu este nici fiul revoluţiei şi nici victima ei. E doar un oportunist de generaţia a doua.
Din căţeluş linguşitor pe lângă familia Ceauşescu sau pe lângă Ion Iliescu, Volodea se transformă în călău. Când? După ce-a ajuns şi el un pui de şef. Tehnică specifică stalinismului. Cuminţel şi devotat în timpul afirmării, crud şi fără milă după inserarea la putere. Executarea tuturor celor care l-au ajutat să se afirme devine astfel un ideal. Iar macularea „sponsorilor” – un adevărat deliciu.
Cum execută Vladimir Tismăneanu? Întâi de toate, cu un nemărginit tupeu. Şi cu aceleaşi argumente care ar fi valabile în cazul său sau al lui Traian Băsescu. Ştiu că ciracii săi de la Bucureşti, nerăbdători la burse peste graniţă şi amatori de funcţii, nu prea ştiu cine este idolul lor Tismăneanu. Măcar unii dintre ei mai naivi. Alţii ştiu foarte bine, mai ales cei angajaţi de servicii. Îl promovează, îl apără şi-l susţin crezând că sunt drepţi şi, pe deasupra, execută un ordin corect. La mintea unora dintre ei, nu există om mai moral decât Volodea şi nici cercetător mai serios al comunismului. L-a trăit în casă, în familie, pe stradă, în şedinţe şi-n paginile revistelor.
Cei care îşi mai amintesc de asemenea lucruri trebuie compromişi sau eliminaţi. Teoria asta o ştiu toţi cei care au citit câte ceva despre sistemul importat din Uniunea Sovietică. Adică ţara de unde a venit gândirea lui Vladimir Tismăneanu, cel desemnat de guvernul Boc să cerceteze comunismul din România.
