Rusia şi Germania continuă să modeleze Europa

Terorismul a luat locul ameninţării fascismului de acum 65 de ani, însă pericolul nu poate fi combătut cu un scut antirachetă, a spus ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexander Churilin. El a deplâns tendinţa de reabilitare a fascismului, precizând că discuţiile despre tratatul Ribbentrop-Molotov trebuie să facă referire şi la acordul de la Munchen, din 1938.

Rusia şi Germania continuă să modeleze Europa

Terorismul a luat locul ameninţării fascismului de acum 65 de ani, însă pericolul nu poate fi combătut cu un scut antirachetă, a spus ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Alexander Churilin. El a deplâns tendinţa de reabilitare a fascismului, precizând că discuţiile despre tratatul Ribbentrop-Molotov trebuie să facă referire şi la acordul de la Munchen, din 1938.

“Suntem deschişi şi potenţialul de dezvoltare al relaţiilor economice este imens”, a spus ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, cu ocazia conferinţei de presă dedicată aniversării a 65 de ani de la victoria în Al Doilea Război Mondial, o victorie care “în Rusia este considerată a tuturora, nu o delimităm în a noastră şi a altora.” “Nu avem nevoie de inamici şi nici nu ne vedem astfel în relaţia cu alte state”, a mai spus Churilin, vorbind despre relaţiile economice cu România, adăugând că Rusia îşi cunoaşte foarte bine vecinii, după cum şi aceştia cunosc foarte bine Rusia.

Făcând referire la relaţia de cooperare cu Germania, care la 65 de ani de la încheierea războiului, este cel mai important partener comercial al Rusiei, Churilin a explicat că aceasta a fost starea naturală a relaţiilor Moscova-Berlin. Această relaţie “influenţează întreaga Europa”, a spus ambasadorul rus.

Vorbind despre victoria asupra fascismului, Churilin a criticat “apologia sau reabilitarea celor vinovaţi de tragedia mondială, devieri de la reperele morale în evaluarea războiului.” Ambasadorul a declarat ca vrea să ceară la Moscova imagini şi documente de arhivă despre ororile fascismului, după care s-ar uita cine le publică şi cine nu le publica.

Churilin a subliniat că atunci când se invocă consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov se omit referirile la Acordul de la Munchen, semnat cu un an mai devreme de Germania nazistă, Franţa, Marea Britanie şi Italia, prin care Cehoslovaciei i se răpea regiunea Sudeţilor. Ambasadorul a amintit că naziştii preconizau lichidarea şi deportarea, în 25-30 de ani, a 85% dintre polonezi şi lituanieni, a 75% dintre belaruşi, a 65% dintre ucraineni şi a jumătate din populaţia Estoniei, Letoniei şi Cehiei. Ambasadorul a precizat că nu are informaţii despre procentul stabilit pentru România.

Întorcându-se la prezent, Churilin a evidenţiat pericolul terorist, îndoindu-se însă că acesta poate fi combătut prin amplasarea scutului antirachetă. “Cât timp a existat URSS am constatat ca ameninţarea principală este militarismul. Acum principalul pericol este terorismul.” “Putem să ne bazăm pe un scut antirachetă? Istoria ne învaţă că lupta împotriva terorismului are un caracter mult mai amplu”, a spus diplomatul rus, amintind că Rusia a propus în schimb crearea unei structuri de securitate pan-europene care să aibă toate elementele de apărare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.