Barack Obama a susţinut ca senator sancţionarea companiilor europene active în Iran, iar ca preşedinte îl atacă direct pe directorul British Petroleum, provocând o scădere drastică a acţiunilor companiei britanice.
Un atac dur al preşedintelui SUA la adresa preşedintelui BP a dus la scăderea cu 400 de puncte a acţiunilor companiei. Valoarea de piaţă a BP a scăzut astfel cu 2,8 miliarde de dolari. Accidentul din Golful Mexic a dus la reducerea cu 40% a valorii de piaţă a BP, scrie „The Times”.
Barack Obama a renunţat la diplomaţie în numele ecologiei şi l-a atacat pe preşedintele BP, Tony Hayward, după ce acesta a spus că impactul petei de petrol din Golful Mexic va fi „foarte redus”. „Nu ar mai fi lucrat pentru mine după asemenea declaraţii”, a spus preşedintele SUA. Mai mult, doi senatori americani au cerut suspendarea plăţii dividendelor BP până când pata de petrol nu va fi curăţată. O fostă membră a administraţiei Clinton a cerut chiar naţionalizarea activelor BP din SUA, pentru o mai mare eficienţă în combaterea petei de petrol. „SUA nu sunt Venezuela”, a replicat „Wall Street Journal”, însă presiunea la care este supusă compania britanică în SUA este în creştere.
La începutul lui 2010, „New York Times” includea BP în lista neagră a companiilor încă active în Iran. Compania era acuzată că a livrat produse rafinate Teheranului până în 2008, la trei ani de la impunerea sancţiunilor economice ONU. În 2007, un grup de senatori americani (Hillary Clinton, Barack Obama, Joe Biden) au avut iniţiativa de a interzice investiţiile în Iran, printre companiile care urmau să fie sancţionate numărându-se britanicii de la British Petroleum şi Shell.
Chiar şi înainte de atentatele din 2001, BP avea fricţiuni cu SUA în privinţa Iranului, supus atunci, alături de Libia, unor sancţiuni pentru implicare în acte teroriste. Preşedintele de atunci al BP i-a transmis vicepreşedintelui Dick Cheney că aşteptarea s-a încheiat pentru britanici şi că va investi 10 miliarde de dolari în Iran. În 1998, BP a achiziţionat compania americană Amoco, iar influenţa americană în luarea deciziilor crescuse.
Competiţia anglo-americană, mult mai vizibilă după dezastrul din Golful Mexic, îşi are rădăcinile la începutul secolului trecut, când precursoarea BP, Anglo Persian Oil, a început să exploateze petrolul iranian şi şi-a creat la Teheran o sferă de influenţă mai puternică decât cea americană. Cu o pauză de doi ani (1951-1953), BP a exploatat rezervele iraniene până în 1979, anul Revoluţiei Islamice, dar păstrează în continuare o influenţă considerabilă.
Referințele la modul în care guvernele pot folosi chiar și forța armată pentru protejarea intereselor economice de stat sau private sunt tabuuri. Președintele Germaniei, Horst Kohler, a fost nevoit să demisioneze, în urmă cu o săptămână, după ce a făcut o vagă aluzie la aceste conexiuni.
