Teatrul Naţional Bucureşti va marca anul comemorativ Brâncoveanu
O dublă manifestare, desfăşurată duminică, 26 octombrie, la Sala Mică, de la ora 11.00, cuprinde conferinţa Un veac valah între martiri şi trădări, susţinută de Acad. Răzvan Theodorescu, urmată de spectacolul-lectură Cină cu soarele sus de Gheorghe Truţă, regia Răzvan Popa.
„Mucenicia Brâncovenilor încheie un secol de inteligentă şi oportunistă politică a elitelor valahe unde s-au întâlnit, rând pe rând, aşteptarea izbăvirii de Turcocraţie dinspre «împărăţia Chesarului» – adică a Habsburgilor – sau dinspre «moscalii» dinastiei Romanov. S-au mai întâlnit cu această politică negocierea inteligentă, trădarea la tot pasul, speranţa, disperarea, bejenia şi magnificenţa unui trai strălucit pe marginea prăpastiei. A fost momentul care a creat definitiv mentalitatea noastră premodernă, prefigurând secolul fanariot, cel al unei culturi strălucite, al unor sincronisme europene şi al unei vieţi în genunchi”, explică Acad. Răzvan Theodorescu.
Născut în Bucureşti, la 22 mai 1939, Răzvan Theodorescu a urmat, între 1955şi 1963, cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (cu întrerupere în perioada 1959-1961, din cauza exmatriculării din Universitate pe motive politice. În acest răstimp a fost muncitor necalificat).
Istoric al culturii, istoric de artă, Doctor în ştiinţe istorice (1972), Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei (1963-1987), Profesor universitar la Universitatea de Arte din Bucureşti (din 1990), Secretar General al Asociaţiei de Studii Sud-Est Europene AIESEE (din 1994), Răzvan Theodorescu a avut mai multe funcţii publice: Preşedinte al Radioteleviziunii (1990- 1992); Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000); Ministru al Culturii şi Cultelor (2000- 2004).
Este membru al unor asociaţii profesionale: Membru corespondent (din 1993) şi titular (din 2000) al Academiei Române; Membru Corespondent al Societăţii Arheologice din Atena (din 1990); Cavaler (din 1997) şi Comandor (din 2003) al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze; Membru corespondent (din 1998) şi titular (din 2002) al Academiei Europene de Ştiinţă, Arte şi Litere; Membru al Academiei de Ştiinţe al Republicii Albania (din 2006) şi al Academiei de Ştiinţe şi Arte a Macedoniei (din 2006); Mare Ofiţer al Ordinului Naţional pentru Merit (din 2000); Doctor Honoris Causa a nouă universităţi.
Lucrări publicate: Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale româneşti – secolele X- XIV, Editura Academiei, Bucureşti, 1974; Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400), Editura Meridiane, Bucureşti, 1976; Itinerarii medievale, Editura Meridiane, Bucureşti; Piatra Trei Ierarhilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979; Istoria văzută de aproape, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1980; Civilizaţia românilor între medieval şi modern. Orizontul imaginii (1550-1800), I- II, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1992; ed. a II-a, Princeps Edit, Iaşi, 2006; Drumuri către ieri, ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1992; Cele 900 de zile ale „manipulării”, Ed. Tinerama, Bucureşti, 1993; La peinture murale moldave des 15-ème et 16-ème siècles, Ed. UNESCO, Bucureşti, 1995; Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est européene, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1999; Picătura de istorie, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1999; Constantin Brâncoveanu între „Casa Cărţii” şi „Ievropa”, Ed. Rao, Bucureşti, 2006; Europa noastră şi noi, Ed. Capitel, Bucureşti, 2008; Regards d’historien, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2009. Circa 600 de articole în reviste din ţară şi străinătate.
A fost distins cu Premiul Bernier al Institutului Franţei şi Premiul Herder al Universităţii din Viena.
Conferinţa va fi urmată de spectacolul-lectură Cină cu soarele sus de Gheorghe Truţă. Într-un text emoţionant, autorul imaginează ultima zi a Brâncovenilor pe pământ românesc, înainte de plecarea spre temniţele din Constantinopol. De la miezul zilei până la apusul soarelui, domnitorul, cunoscând dintr-un vis premonitoriu martiriul pe care îl va suferi întreaga familie, le va cere fiilor săi credinţă şi demnitate până în ultima clipă a vieţii.
Regia: Răzvan Popa. Muzică live: Adrian Naidin.
În distribuţia spectacolului-lectură: Marius Bodochi (Brâncoveanu), Maria Telaru (Doamna Marica), Gavril Pătru (Constantin), Ioan Andrei Ionescu (Ştefan), Lari Giorgescu (Radu), Silvana Mihai (Matei), Mihai Verbiţki (Ianache Văcărescu), Eugen Cristea (Mustafa).
Gheorghe Truţă s-a născut la 1 iunie 1958, în localitatea Călui, judeţul Olt. Astăzi locuieşte în Lupeni, judeţul Hunedoara, unde este profesor de matematică.
A debutat în literatură cu nuvela A doua povestire a Pădurii în Luceafărul, iunie 1977. Din 1993 este membru titular al Uniunii Scriitorilor din România.
Apariţii editoriale: Oraşul, roman, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982 ; Pagoda, proză, Editura de Vest (Facla), Timişoara, 1992; Raiul şobolanilor, roman, Editura Matinal – Panorama, Petroşani – Bucureşti, 1999; Teatru – piese jucate, premiate sau interzise, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003; Îngere, vii?, roman, Editura Aius, Craiova, 2010; Alice nu ştie să moară, teatru, Editura Aius, 2010.
Numeroase Premii literare, între care: Premiul de debut al editurii Albatros pentru romanul Oraşul (1980); Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Proză, pe anul 1992, pentru volumul Pagoda; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Dramaturgie, pe anul 1995, pentru piesele jucate: Marea brambureală şi Crângul albastru; Premiul filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor, secţiunea Roman, pe anul 1999, pentru romanul Raiul şobolanilor; Piesa Catedrala a fost nominalizată de către UNITER pentru „Cea mai bună piesa românească a anului 1999”; Laureat al mai multor concursuri de dramaturgie din ţară.
Piese montate: Marea brambureală (1995, Teatrul Bacovia din Bacău, regia Mihai Manolescu); Crângul albastru (1996, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Cibotaru); Alice nu ştie să moară (2005, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, regia Mircea Cornişteanu); Patru surori (2012, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, Republica Moldova, regia Ion Marcoci); Călătorie în ţara basmelor (2012, Teatrul de Stat I. D. Sîrbu, Petroşani, regia Boris Melinti); Simfonie pentru flaut şi nimeni (2014, Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe, regia Laurenţiu Calomfirescu).
Expoziţia Constantin Brâncoveanu 300 – Documente de arhivă, la ICR Viena
Expoziţia Constantin Brâncoveanu 300, la Viena
Marţi, 28 octombrie, de la ora 19.00, la sediul Institutului Cultural Român de la Viena, are loc vernisajul expoziţiei Constantin Brâncoveanu 300 – Documente de arhivă, care reuneşte documente de cancelarie din perioada brâncovenească. Evenimentul include prezentarea volumului omagial Constantin Brâncoveanu 300 – Documente de arhivă, realizat în contextul comemorării a 300 de ani de la martirajul domnitorului Constantin Brâncoveanu, al fiilor săi şi al sfetnicului său Ianache Văcărescu.
Expoziţia fotodocumentară prezintă într-un format grafic deosebit o colecţie de documente de cancelarie brâncovenească inedite, elemente de sigiliografie, precum şi documente legate de moştenirea brâncovenească din fondurile şi colecţiile administrate de Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti.
Evenimentul de la Viena face parte dintr-un turneu de prezentare a expoziţiei fotodocumentare şi a volumului Constantin Brâncoveanu – 300 Documente de arhivă în muzee, biblioteci, spaţii culturale din România, precum şi în cadrul Institutului Cultural Român de la Istanbul.
Expoziţia de la sediul Institutului Cultural Român de la Viena poate fi vizitată în perioada 28-29 octombrie, în intervalul orar 10.00 – 18.00.
Constantin Brâncoveanu, de la prinţul aurului la martirul creştin
Istoricul Matei Cazacu
Institutul Cultural Român şi Ambasada României în Republica Franceză prezintă conferinţa Constantin Brâncoveanu, de la prinţul aurului la martirul creştin, în cadrul anului omagial Constantin Brâncoveanu.
Conferinţa istoricului Matei Cazacu aduce în discuţie o personalitate emblematică de la sud de Carpaţi, la cumpăna secolelor XVII-XVIII.
Constantin Brâncoveanu domneşte în Valahia între anii 1688 şi 1714. Este un prinţ bogat, abil, diplomat, erudit, protector al artelor, apărător al creştinătăţii. Deşi vasal al Imperiului Otoman, Brâncoveanu a făcut o politică de echilibru între puterile vecine.
Generozitatea sa, care-i servea pentru a-i îndepărta pe duşmanii avizi, l-a făcut celebru la Constantinopol, unde era denumit Altan-beg sau Prinţul aurului. Cu toate acestea, sfârşitul său nu este unul triumfător: el este decapitat, ca un trădător, la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi.
Subiectul conferinţei lui Matei Cazacu este, fără îndoială, captivant, aducând în dezbatere destinul tragic şi excepţional în acelaşi timp al unui prinţ al aurului, al unui martir, al unui sfânt.
Matei Cazacu, autor, eseist, istoric medievist şi scriitor francez de origine română, este cercetător la Centre National de la Recherche Scientifique din Franţa şi conferenţiar la Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris. Matei Cazacu este doctor în istoria şi
civilizaţia lumii bizantine şi post-bizantine (Paris I Panthéon-Sorbonne, 1979), precum şi specialist în civilizaţia românească şi balcanică.
Rădăcini Brâncoveneşti
Elena Murariu, Sfinţii Brâncoveni, expoziţie la ICR New York
Institutul Cultural Român de la New York a vernisat vineri, 24 octombrie, expoziţia Rădăcini Brâncoveneşti, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu.
Lucrările prezentate au ca sursă de inspiraţie viaţa Sfinţilor Brâncoveni, arta brâncovenească şi tradiţiile spaţiului românesc. Ele fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinţilor Brâncoveni, prezentat în volumul Puterea viziunii.
Expoziţia a fost prezentată de dr. Virgil Niţulescu, director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, şi de dr. Doina Uricariu, director al Institutului Cultural Român de la New York.
Cu această ocazie, dr. Virgil Niţulescu a susţinut conferinţa cu tema Civilizaţia de la începutul modernismului românesc.
Elena Murariu a studiat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi s-a specializat în restaurarea picturilor murale la ICCROM, Roma. Activează ca restaurator de pictură murală în domeniul monumentelor istorice. Activitatea sa artistică s-a concretizat în lucrări de artă contemporană sacră, de tradiţie bizantină. Elena Murariu a participat la diverse expoziţii din ţară şi din străinătate. Mai multe premii şi distincţii au consacrat recunoaşterea valorii lucrărilor sale din domeniul restaurării, cât şi a celor din domeniul artei contemporane sacre.
Expoziţia poate fi vizitată până la 7 noiembrie 2014.
