Gazele din Marea Neagră, un obiectiv tot mai îndepărtat

Pe lângă legea offshore, ale cărei modificări se lasă așteptate, a apărut și problema pandemiei cu coronavirus care a dus la căderea cotațiilor țițeiului pe piața internațională, fapt care atrage după sine și prețul la gaze.

Gazele din Marea Neagră, un obiectiv tot mai îndepărtat

Pe lângă legea offshore, ale cărei modificări se lasă așteptate, a apărut și problema pandemiei cu coronavirus care a dus la căderea cotațiilor țițeiului pe piața internațională, fapt care atrage după sine și prețul la gaze.

Principalele companii care caută gaze în Marea Neagră Românească, austriecii de la OMV, prin OMV Petrom, și americanii de la The Carlyle, prin Black Sea Oil & Gaz , susțin că vor continua investițiile în perimetrul Neptun Deep, din apele adânci, doar dacă legea offshore va fi modificată.

În plus, a apărut și problema cu coronavirusul care a prăbușit cotațiile internaționale ale țițeiului și gazului. Oficialii OMV Petrom au atras de luni bune atenția asupra legii offshore. Partenerii lor, ExxonMobil, din SUA, chiar au anunțat că se retrag din afacere în urma unei decizii de schimbare a strategiei la nivel global.

În schimb, cei de la BOSG au afirmat până nu demult că vor scoate primele cantități de gaze, din perimetrul Midia, de asemenea situat în apele adânci ale mării, în 2021, chiar și în lipsa modificării legislației. Numai că o declarație făcută de Mark Beacom, șeful BSOG, făcută Profit.ro, dă de înțeles că planurile s-au schimbat. „Deși astăzi intenția noastră este să continuăm să avansăm operațiunile, lucrurile evoluează rapid, iar BSOG monitorizează îndeaproape evenimentele și va pune în aplicare noi planuri, potrivit noilor realități”, a spus Beacom.

Pe lângă legea offshore, ale cărei modificări se lasă așteptate, a apărut și problema pandemiei cu coronavirus care a dus la căderea cotațiilor țițeiului pe piața internațională, fapt care atrage după sine și prețul la gaze.

Anul trecut, Ministerul Energiei de atunci a elaborat o nouă formă a legii offshore care ar lăsa mai mulți bani în buzunarul companiilor care vor extrage gaze din Marea Neagră iar statul va primi mai puțin decât este prevăzut în actul normativ existent acum și care a fost promovat intens de Liviu Dragnea. Actul normativ stipulează că petroliștii vor încasa 40% din profitul afacerii, nu 10% cât este acum în lege, se arată într-un studiu realizat de BirişGoran, la comanda Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG). Modificarea legii se face în urma amenințărilor făcute de unele companii petroliere cum că că părăsesc Marea Neagră. Americanii de la ExxonMobil chiar au înștiințat autoritățile române că vor să vândă participația pe care o dețin Marea Neagră. “Sistemul de impozitare din România este astfel unul care efectiv descurajează investițiile viitoare în offshore. În contextul în care producția de gaze naturale națională a suferit scăderi considerabile pe măsura exploatării și epuizării treptate a depozitelor convenționale existente, iar specialiștii estimează că menținerea sau chiar creșterea producției naționale putea fi realizată în mod substanțial numai prin intermediul zăcămintelor offshore, este de așteptat ca sistemul actual de impozitare să conducă la: (i) descurajarea investițiilor offshore, (ii) limitarea activității la depozitele mature onshore aflate în producție, cu un grad de epuizare ridicat și declin accentuat și, implicit, (iii) scăderea producției naționale și la creșterea dependenței de importuri”, arată autorii studiului.

Proiectul de lege propus de Ministerul Energiei vine cu un set de amendamente menite să adapteze cadrul legal existent la specificul proiectelor petroliere offshore, adică cele din Marea Neagră, acolo unde activează ExxonMobil, OMV Petrom, The Carlyle, Lukoil . Conform documentului, se impune clarificarea și completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal și de redevențe petroliere incluse în legea offshore. Asigurarea și reconfirmarea stabilității este o condiție esențiala nu numai din punct de vedere legal, dar și din punct de vedere economic, pentru a face posibilă continuarea investițiilor în proiecte offshore având în vedere: costurile semnificative ale investițiilor offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor și riscurile specifice ridicate ale investițiilor offshore.

Recent, Rainer Seele, CEO-ul grupului austriac OMV, a venit în România și însoțit de Christine Verchere, directorul general al OMV Petrom, s-au întâlnit ieri cu premierul Ludovic Orban la Palatul Victoria, iar tema discuției a fost proiectele de investiții în contextul întârzierii modificării legislaţiei referitoare la exploatarea gazelor din Marea Neagră. “A fost o discuţie despre proiectele pe care OMV Petrom le are în România. Evident că am atins şi subiectul legii offshore, dar poziţia mea a rămas aceeaşi – modificări la legea offshore nu se vor face decât în Parlament. Noi, Guvernul, nu lucrăm la vreun proiect de lege pentru modificarea Legii Offshore. Nu s-a pus problema că vor renunţa la exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost o discuţie foarte aplicată pe proiectele de investiţii pe care vor să le facă”, a declarat ministrul Virgil Popescu, citat de financialintelligence.ro. Imediat după aceea, Reuters a scris că OMV amână din nou decizia privind investițiile offshore din Marea Neagră și vizează acum o decizie cel mai devreme anul viitor.
Explorarea blocului Neptun din Marea Neagră este o asociere între filiala românească a OMV Petrom și ExxonMobil SUA. ExxonMobil are în vedere ieșirea din proiect și OMV și-a semnalat interesul pentru a cumpăra o parte din pachetul Exxon.

În Marea Neagră se derulează în ultimii ani trei investiții majore. În perimetrul Neptun Deep din platoul continental românesc al Mării Negre, OMV Petrom și ExxonMobil au descoperit rezerve potențiale de până la 84 miliarde de metri cubi de gaze naturale, în condițiile în care consumul intern este undeva la 11-13 miliarde de metri cubi. Americanii de la Black Sea Oil & Gas SRL (BSOG) împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL („Petro Ventures”) şi Gas Plus International B.V. („Gas Plus”) au primit anul trecut aprobarea din partea Guvernului României, prin Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pentru Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de gaze libere aferente zăcămintelor comerciale Ana și Doina, care fac obiectul Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (“Proiectul MGD”) din largul Mării Negre.

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. Problema e simpla! OMV a fost facut mare prin cedarea pe nimic (act de tradare a lui A.Nastase) a tuturor zacamintelor de petrol si gaze ale Romaniei. Jaful a continuat prin concesionarea prin contracte cu clauze secretizate a zacamintelor din M.Neagra. Romania nu mai are petrol si gaze,sunt ale strainilor!
    Minciuna cu independenta energetica a Romaniei e evidenta,gazele si petrolul sunt ale strainilor.
    PS. Toate partidele in campaniile electorale promit,VOM face,VOM drege,VOM,VOM,VOM…
    Cand ajung la putere,VOM devine VOMĂ si nimic mai mult. Se zbat in neputintă,nepricepere,lașitate,slugi umile ale Occidentului si in final ne oferă imaginea unor nemernici proști rau de tot.
    Sunt si corupti?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.