Economia ”wow” a lui Cîțu este tot mai slăbită

Premierul Florin Cîțu, specialist în macroeconomie, nu scoate niciun cuvânt atunci când cifrele nu sunt convenabile. Două exemple în acest sens sunt deficitul de cont curent, indicatorul care arată cât de slăbită este economia românească, și datoria externă, care crește constant. Conform BNR, în perioada ianuarie – iulie 2021, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9,057 miliarde de euro, comparativ cu 5,350 miliarde de euro în perioada ianuarie – iulie 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,321 miliarde de euro, respectiv 854 milioane euro. Balanța serviciilor și cea a veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 267 milioane euro, respectiv cu 265 milioane euro.

Aceste date prezentate de BNR arată că economia românească nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

În perioada ianuarie – iulie 2021, datoria externă totală a crescut cu 6,058 miliarde de euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 95,931 miliarde de euro la 31 iulie 2021 (72,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 3,3 la sută față de 31 decembrie 2020. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2021 nivelul de 36,054 miliarde de euro (27,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,9 la sută față de 31 decembrie 2020.