Reacţiile ITF şi WADA. Ce decizie a luat Sharapova. Site-ul WTA timp de 2 ore nu a dat nicio informaţie. Cât de corecte au fost afirmaţiile Mashei?
Reacţiile ITF şi WADA după conferinţa Mariei Sharapova
„Şoc”, „Cutremur”, „Bombă” sunt cuvintele cele mai mult utilizate în titlurile din presă referitoarea la depistarea pozitivă a Mariei Sharapova. Luni, la orele 22.16, întreaga presă de pe mapamond a intrat în stare de „Breaking News”. A doua jucătoare de tenis a lumii din ultimul deceniu depistată dopată şi implicit asumarea faptei, a fost ştirea care a eclipsat orice alt eveniment. Totul s-a aflat în urma unei conferinţe de presă care s-a desfăşurat între 22.08 şi 22.16 (fusul orar al României). Dar nu s-a terminat totul aici. La 20 de minute după încheierea conferinţei de presă, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a reacţionat şi a remis un comunicat de presă. ITF confirmă că pe 26 ianuarie a.c., la Australian Open, Maria Sharapova a fost testată antidoping şi că a fost depistată că ar fi utilizat meldonium, o substanţă interzisă, urmând ca pe 12 martie să fie suspendată, până la soluţionarea cazului. O jumătate de oră mai târziu, un comunicat WADA (World Anti-Doping Agency) preciza că se aşteaptă decizia (sancţiunea) ITF, după care aceasta va fi analizată şi se va decide dacă va fi sesizat tribunalul sportiv de la Laussane.
Ce riscă „Masha”
Fiind la prima abatere, Maria Sharapova riscă o suspendare de 2 ani din orice activitate sportivă. Dar ea se află între „ciocan şi nicovală” (sau între „seceră şi ciocan”, luaţi-o cum vreţi). În afară de faptul că este la prima abatere în 14 ani de carieră, şi şi-a recunoscut vina, şi se poate ţine cont de acest lucru. Dar în acelaşi timp, ea reprezintă Rusia, o ţară cu numeroşi sportivi depistaţi pozitiv – câţiva chiar în aceste zile şi tot cu meldonium. Şi de acest aspect – defavorabil ei – se poate ţine cont. Mai este o chestiune: ea a utilizat meldonium din 2006, dar abia de la 1 ianuarie 2016, acest medicament a devenit oficial substanţă interzisă în sport. Nu în ultimă instanţă, John Haggerty, avocatul Mariei Sharapova a declarat că după ce clienta sa va fi suspendată provizoriu pe 12 martie, nu va cere teste pentru proba B (contestarea analizelor primare – n.a.). Ceea ce sigur va fi interpretat în favoarea rusoaicei. Dacă ne raportăm la toate aceste elemente, Sharapova poate scăpa ieftin, cu o suspendare între 3 şi 6 luni.
Site-ul WTA a tăcut 2 ore
Conferinţa de presă a Mariei Sharapova – susţinută la un hotel din Los Angeles – a fost transmisă livestream pe site-ul ei oficial. Aproape toate marile publicaţii au transmis live text evenimentul sau au dat informaţia la două-trei minute după încheierea conferinţei de presă. A existat însă şi o (mare) excepţie. Tocmai site-ul oficial al circuitului WTA, unde ştirea a apărut după două ore. S-a aşteptat probabil reacţia lui Steve Simon, WTA Chairman & CEO, care iniţial a apărut pe twitter: „Sunt foarte trist să aud aşa ceva despre Maria. Ea este un lider şi mereu am ştiut că este o femeie de o integritate absolută. Totuşi, aşa cum şi Maria a aflat, este responsabilitatea jucătorului să ştie ce medicamente ia şi care sunt cele permise. Problema depinde acum de programul antidoping al ITF şi de procedurile standard. WTA va sprijini deciziile luate”. Întârzierea apariţiei informaţiei pe site-ul oficial al WTA mai are şi o altă explicaţie: site-ul publică în proporţie de 99% doar ştiri „pozitive”, iar cea referitoare la Sharapova nu se „încadra”.
ANALIZĂ
Şi totuşi, „Masha” nu a fost 100% corectă
Maria Sharapova a declarat luni seara (ora României) că utilizează meldonium la recomandarea medicului, din 2006, din cauza unor probleme medicale, inclusiv legate de inimă. Într-adevăr, acest medicament este utilizat pentru tratarea anginei pectorale şi a infarctului miocardic. În acelaşi timp însă, Agenţia Mondială Antidrog a descoperit că meldoniumul măreşte capacitatea la efort şi este eficient pentru sportivi în special la probele de viteză, deoarece creşte vascularizarea muşchiului cardiac. Când Maria Sharapova spune că de 10 ani a avut probleme cu inima, afirmaţiile ei trebuie luate sub beneficiu de inventar, ca să ne exprimăm elegant. Pentru că un sportiv cu probleme cardiace, nu ar putea evolua, fără probleme, ani la rând la cel mai înalt nivel în tenis. S-a demonstrat că un jucător de tenis depune într-un meci un efort mult mai mare decât un fotbalist. Acesta aleargă – teoretic – 90 de minute pe teren, dar în tenis, un meci durează de multe ori şi peste 3 ore (şi sunt turnee în care se joacă din două în două zile, sau chiar zilnic), iar un jucător sau jucătoare de tenis aleargă mai mult decât fotbalistul, şi, în plus, în permanenţă şi braţul (sau braţele) sunt angrenate în mişcare. Cine a văzut-o pe Sharapova jucând, şi-a putut da seama că în niciun caz nu părea o persoană care să fie afectată de probleme cardiace. Nu în ultimul rând – şi acest lucru s-ar fi aflat în 10 ani – ea nu a jucat pe „semnătură”. Putem deci să presupunem că Sharapova a utilizat respectivul medicament tocmai pentru a-şi îmbunătăţi performanţa sportivă. Şi se pare că la sportivii ruşi, utilizarea meldoniumului era un obicei. Sharapova a mai afirmat că pe 22 decembrie 2015 ar fi primit un mail oficial în care era informată că meldonium urmează să fie trecut de la 1 ianuarie 2016 pe lista substanţelor interzise pentru sportivi, dar că din neglijenţă, nu a deschis respectivul mail, şi nu a ştiut că după 1 ianuarie. Şi în acest caz ne vine greu să credem că Sharapova a fost corectă în ceea ce a afirmat.
Comentariu
Nimeni nu s-a gândit la aşa ceva
Luni seara, am anunţat echipa de serviciu din redacţie că în cazul în care Masha anunţă că se retrage definitiv din tenis, „avem ştire de cap de ziar”. În acelaşi timp am spus că dacă este vorba de retragere temporară sau prezentarea unui nou produs căruia ar urma să-i devină imaginea, „o dau ştire de coloană, şi văd dacă este cazul să dezvolt marţi dimineaţa”. Recunosc, nu m-am gândit deloc la „varianta” dopajului. De fapt NU s-a gândit nimeni din întreaga presă de pe mapamond la această variantă. O spun în cunoştiinţă de cauză, pentru că am „arat” luni, peste 100 de titluri de cam peste tot. Toată lumea „specula” pe cele trei variante, mai sus enunţate. Gazzetta dello Sport a mai „riscat” o variantă: o posibilă sarcină, dar de fapt ar fi fost o cauză a retragerii temporare. Am plusat şi eu cu o variantă politică: anunţarea susţinerii pentru unul dintre candidaţii la Casa Albă. De ce nu s-a gândit nimeni la varianta dopajului? Din mai multe motive. Cuvântul „dopaj” a fost/este ceva tabu în lumea tenisului. Dacă l-ai fi pronunţat, fie şi într-o ştire bine ascunsă pe la „diverse”, riscai – dacă erai un obişnuit al participării la turnee – să nu mai vezi în veci acreditare. Mai mult, exista riscul să te trezeşti cu un proces pe care nu ai fi avut şanse să îl câştigi. Şi mai este ceva. Nu au existat – la jucătoare din top 100 WTA – precedente. Teste anti-doping s-au făcut în tenis, dar singurul nume mare depistat pozitiv a fost Greg Rusedski în 2004, dar americanul a scăpat basma curată. Dar să revin la Masha şi la dopaj. Cred că de la cazul Lance Amstrong nu s-a mai înregistrat o aşa de mare emoţie într-o situaţie de dopaj. Şi este normal să se întâmple aşa. Şi Lance şi Masha au fost două superstaruri. Au făcut legea, fiecare în domeniul său. Şi dintr-odată s-a aflat că gloria sportivă a fost „întreţinută” şi prin mijloace prohibitive. Se impune acum o întrebare: ce se va întâmpla de acum înainte? Nu cu Masha, ci cu tenisul în general şi cu cei angrenaţi în circuitele ATP, WTA şi chiar ITF, în special. Pentru că este posibil ca nu doar Masha să fi utilizat meldonium, până ca acesta să fie trecut pe lista „neagră”. (Acum mulţi ani, eram într-un cantonament unde se mai afla şi o naţională feminină de volei cu rezultate remarcabile, deşi reprezenta un campionat foarte slab din Occident. Am aflat secretul succesului. Au învăţat de la ale noastre să ia un medicament care era prescris gravidelor, dar care, tot aşa, ajuta la creşterea performanţei sportive. După 2 ani, naţionala „minune” a redevenit ciuca bătăilor. Respectivul medicament intrase pe lista „neagră”). S-ar putea ca şi în tenis, unele jucătoare cu performanţe câteodată inexplicabile să redevină jucătoare de pluton.
Avem şi noi „oi negre”
Dintr-un raport dat publicităţii pe site-ul ITF pe 13 ianuarie 2016, aflăm că şi România se află pe lista cu sportivii suspendaţi începând cu anul 2013, pentru că au fost depistaţi pozitiv. Este vorba de Elena Mădălina Căpraru (despre care nu credem că a auzit cineva din tenis, ci poate din culturism, pentru că ea practică şi acest sport) care a fost suspendată între 28 octombrie 2014 şi 28 octombrie 2015. În schimb, antrenorul ei de la tenis, Laurenţiu Basarab, care i-a prescris ce substanţe interzise să utilizeze, a fost suspendat pe viaţă în data de 12 martie 2015. Dintre jucătoarele care au fost suspendate şi apar pe lista (deloc mare) dată publicităţii, două sunt cât de cât cunoscute: Nuria Vives Llagostera din Spania şi Kateryna Kozlova din Ucraina, ambele jucătoare clasate dincolo de locul 100 în WTA.
