Negocieri de ochii lumii între Ucraina și Rusia

Pe 29 ianuarie, preşedintele american Donald Trump a anunţat că i-a cerut ”personal” omologului său rus Vladimir Putin să nu mai atace Kievul şi alte oraşe ucrainene ”timp de o săptămână” şi dă asigurări că liderul de la Kremlin ”a acceptat să o facă”. Trump a invocat temperatiuriule foarte scăzute din Ucraina, de circa -30 de grade Celsius.

Încetarea umanitară a focului, singura încălzire pentru Ucraina

Presedintele ucrainean spera ca acordul va fi implementat. ”Apreciem eforturile partenerilor noştri de a ne ajuta să protejăm vieţi. Mulţumim, preşedinte Trump”, a afirmat Zelenski, într-o postare pe X, adăugând că Ucraina se aşteaptă ca acordul să fie implementat. Zelenski a declarat ca Ucraina nu va lansat atacuri asupra Rusiei, daca Moscova va raspunde pozitiv la propunerea lui Trump.

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a oferit un răspuns clar. „Într-adevăr, preşedintele Trump i-a cerut personal preşedintelui Putin să se abţină de la atacarea Kievului timp de o săptămână, până la 1 februarie, pentru a crea condiţii favorabile negocierilor”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Ulterior, Kremlinul a anunțat încetarea bombardamentelor până pe 1 februarie.

Regulile războiului propagandei

Discuțiile generate de situația umanitară din Kiev au loc după o rundă de întâlniri la Abu Dhabi între reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite. Următoarea întâlnire ar trebui să aibă loc pe 1 februarie. Ca și cele de până acum, aceste negocieri promit să fie lipsite de substanță.

Moscova si Kievul nu se înfruntă doar pe frontul din Estul Ucrainei, ci și pe cel al propagandei. Este motivul pentru care nici regimul Putin, nici regimul Zelenski nu pot refuza invitațiile la dialog și inițiativele umanitare lansate de Statele Unite. Respingerea echivalează cu o înfrângere pe frontul propagandei. Partea în cauză ar fi considerată piedica principală în calea păcii. Pe de altă parte, negocierile și concesiile de moment nu trebuie să creeze vreun dezavantaj pe front celor doua părți beligerante. Rezultatul sunt negocieri golite de substanță.

Ce nu înțeleg negociatorii din Ucraina și SUA

Diplomația rusă și Vladimir Putin arată mereu că Rusia este deschisă la negocieri. Au grijă să nu refuze nicio ofertă de negociere. Limbajul este întotdeauna confuz, dar echilibrat, lipsit de tușele groase ale președintelui Trump și de replicile uneori agresive ale președintelui Zelenski. Oficialii ruși discută deja de luni bune cu doi magnați imobiliari din New York – Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi vorbesc mereu de înregistrarea unor progrese. Însă întrebarea este dacă au înțeles până acum care sunt condițiile Rusiei pentru încetarea războiului.

Începând din 2022, președintele Vladimir Putin a pus condiții clare pentru încetarea războiului.

• Neutralitatea permanentă a Ucrainei;
• Recunoașterea controlului rus asupra regiunilor ocupate (cerință extinsă acum și asupra unor teritorii pe care Rusia nu a reușit să le ocupe în ultimii patru ani);
• Limitarea drastică a forțelor armate ucrainene, demilitarizarea Ucrainei, fără militari occidentali în Ucraina;
• Schimbare de regim la Kiev;
• O nouă arhitectură de securitate în Europa, afectând potențial prezența de facto a NATO în țările de pe Flancul Estic al Alianței.

Rusia vrea o parte din Ucraina și retragerea NATO

Negocierile de la Abu Dhabi dintre Rusia și Ucraina s-au poticnit acolo unde s-au oprit și rundele anterioare: revendicările teritoriale ale Rusiei, garanțiile de securitate pentru Ucraina. Se adaugă și refuzul Rusiei de a înceta războiul înainte de semnarea unui acord de pace.

Pe 29 ianuarie, cu trei zile înainte de programata întâlnire trilaterală, ministrul de Externe Serghei Lavrov a dinamitat un aspect esențial al posibilului acord de pace. El a declarat că garanțiile de securitate la care ar fi ajuns SUA și Ucraina ”nu vor asigura o pace de durată”. Garanțiile vor fi acceptate de Rusia doar dacă la Kiev va fi un regim ”prieten”. Iar Moscova ”este deschisă pentru acorduri privind securitatea colectivă în regiune” (nu doar in Ucraina). Este o reluare a condițiilor de bază formulate de Rusia începând din 2022.

Sondaj: Cedarea Donbasului, cel puțin sinucidere politică în Ucraina

Detaliile garanțiilor americane de securitate sunt necunoscute, scrie The Washington Post. Secretarul de Stat Marco Rubio a avut o replică la declarația optimistă a președintelui Zelenski cum că ele ar fi negociate în totalitate. ”Mă îndoiesc că și de partea noastră a ecuației”, a spus Rubio.

În ce privește teritoriile, Rusia cere ca forțele ucrainene să predea toate zonele încă neocupate din Donbas. Aici se află cele mai importante linii de fortificații ale Ucrainei. Din punct de vedere militar, cedarea Donbasului și crearea unei zone demilitarizate spre centrul Ucrainei ar echivala cu deschiderea drumului pentru armata rusă spre Kiev și restul țării. 54% dintre ucraineni nu sunt de acord cu cedarea Donbasului în schimbul unor garanții de securitate. 83% dintre ucraineni cred că obiectivul Rusiei este să se extindă dincolo de Donbas. 69% dintre ei cred că negocierile nu vor duce la o pace de durată. Iar 55% doresc supunerea la referendum a unui potențial acord de pace. Sunt date dintr-un sondaj realizat la începutul lunii ianuarie de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.

SUA pun presiune pe Ucraina

Potrivit Financial Times, administrația Trump încearcă să constrângă guvernul de la Kiev pentru a renunța la teritoriile din est. Garanțiile de securitate americane nu vor veni decât cu condiția concesiilor teritoriale față de Rusia, spun surse citate de Financial Times. Casa Albă a dezmințit însă ca ar pune asemenea condiții Kievului și asigură că la Abu Dhabi a avut loc o „întâlnire trilaterală istorică”.

”Singurul rol al SUA în procesul de pace este să aducă ambele părți împreună, pentru a încheia un acord”, a spus Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe. Or, nici acest rol nu poate fi jucat în cel mai credibil mod de Statele Unite. Administrația Trump trebuie să dea dovada unei deschideri mult mai mari către Rusia decât este dispusă strategic să o facă. Asta pentru a compensa anii administrației Biden, în care Statele Unite au trecut dincolo de limita unui război prin procură în Ucraina.

SUA, un mediator implicat ”șocant” de mult în război

”Un șef de serviciu secret din Europa își amintește că a fost șocat când a aflat cât de implicați sunt aliații americani din NATO în operațiunile ucrainene. «Erau parte din mașinăria de ucis», spune acesta. Ideea călăuzitoare era ca această cooperare ar fi putut permite ucrainenilor să obțină cel mai neașteptat rezultat. Să dea o lovitură nimicitoare invadatorilor ruși”, scria The New York Times, în urmă cu mai puțin de un an. Eroii principali ai mobilizării militare Statelor Unite pentru războiul din Ucraina sunt în funcții de top – generalul Christoph Donahue este cel care a coordonat, din Germania, (alături de generali din Marea Britanie, Polonia si Canada) acțiunile armatei ucrainene și sprijinul american, din 2022 până în 2024. Acum, el este la comanda operațiunilor armatei SUA în Europa și Africa.

”Ucraina a avut o noapte relativ liniștită, după ce Donald Trump a spus că omologul rus a fost de acord să nu atace Kievul și diferite orașe, în timpul valului de frig”, scrie BBC. Au fost poține alarme antiaeriene. Două persoane au fost ușor rănite în Zaporijia. Este singurul lucru care îi poate încălzi pe ucraineni, până duminică. Negocierile par un dialog al surzilor mediat de doi moguli imobiliari care recurg la o retorică găunoasă pentru a arăta că părțile se apropie de un acord. Cu excepția a ceea ce contează cu adevărat.