Stranie coincidență. Nouă amânare la CAB. Soarta celor doi judecători se decide fix în ziua în care CCR are pe masă pensiile speciale

Pe 16 ianuarie, CAB a amânat a doua oară o decizie. Primul termen a fost pe 5 ianuarie, imediat după sărbători. Atunci judecătorii au hotărât că mai au nevoie de elemente pentru a se pronunța.

Numirea celor doi judecători, Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, fost contestată de avocata Silvia Uscov. Miza enormă sunt pensiile speciale ale magistraților. Cei doi judecători ar trebui să se pronunțe, alături de colegii lor, pe 11 februarie, dacă pensiile magistraților pot scădea la maximum 70% din ultimul venit net și dacă pensionarea va avea loc la 65 de ani, într-un interval de 15 ani de acum încolo.

Iată că tot atunci va da și CAB o decizie în ceea ce îi privește.

Contestația Silviei Uscov la adresa judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, cu bataie la pensiile magistraților?

30 decembrie 2025, în buza Anului Nou. Depunerea contestațiilor legate de numirea celor doi judecători CCR – Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

• Avocata Silvia Uscov (membră a partidului AUR) depune la Curtea de Apel București contestații împotriva actelor de numire ale judecătorilor Dacian Dragoș (propus de președintele României) și Mihai Busuioc (propus de Senat) la Curtea Constituțională. Ea susține că cei doi nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, cerând suspendarea decretelor de numire. Ulterior, avocata a depus noi cereri de anulare a actelor de numire.

5 ianuarie 2026. Curtea de Apel București judecă pentru prima dată cele două sesizări. Termenul a fost stabilit rapid, la doar câteva zile de la depunerea contestațiilor. Cotidianul a arătat că nu e o practică foarte des întâlnită.

• Curtea de Apel București amână pronunțarea deciziei privind contestațiile care îi vizează pe Dacian Dragoș și Mihai Busuioc pentru 16 ianuarie 2026. Amânarea este fixată chiar în ziua în care la Curtea Constituțională urma să fie pronunțată decizia privind pensii speciale ale magistraților.

16 ianuarie 2026

• Curtea de Apel București amână din nou pronunțarea în acest dosar și stabilește un nou termen pe 30 ianuarie 2026 pentru decizia finală privind cererile de suspendare/anulare a decretelor de numire a celor doi judecători la CCR.

30 ianuarie 2026

• Următorul termen programat la Curtea de Apel București pentru pronunțarea deciziei în dosarul Silviei Uscov referitor la contestarea actelor de numire ale judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Amânarea inițială a CAB pentru 16 ianuarie a fost fixată exact în ziua în care CCR urma să se pronunțe asupra pensiilor magistraților. Și activitatea Curții Constituționale legată de această speță este marcată de un lung șir de amânări și tergiversări. Protagoniștii lor sunt cei patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Cei patru au părăsit sala de câte ori se ajunge la momentul deciziei.

Ultima amânare de la CCR a fost provocată de un document depus de Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu exact o zi înainte de pronunțare.

Amânările deciziilor CCR privind pensiile magistraților

24 septembrie 2025

• Curtea Constituțională a României a amânat decizia privind obiecția de neconstituționalitate asupra Legii pensiilor magistraților formulată de ÎCCJ pentru 8 octombrie 2025.

8 octombrie 2025

• CCR a amânat din nou pronunțarea în acest dosar, stabilind un nou termen pe 20 octombrie 2025 pentru continuarea analizei.

Pe 20 octombrie 2025, CCR a respins legea pe formă, pentru că Guvernul Bolojan nu a așteptat cele 30 de zile legale pentru a primi avizul CSM. După îndelungi certuri în coaliție, actul normativ a fost din nou adoptat prin angajarea răspunderii, pe 2 decembrie. Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a atacat din nou legea la CCR.

10 decembrie 2025

• În ședința din 10 decembrie, după discuții îndelungate, CCR a hotărât să reia deliberările abia pe 28 decembrie 2025, între Crăciun și Revelion.

28 decembrie 2025

• Curtea a încercat să continue deliberările însă a constatat lipsa cvorumului din cauza ieșirii unor judecători din sală. Astfel, deliberările au fost amânate pentru 29 decembrie 2025.

29 decembrie 2025

• Ședința din 29 decembrie 2025 s-a încheiat fără hotărâre din cauza lipsei cvorumului, iar Curtea a fixat un nou termen pentru 16 ianuarie 2026.

16 ianuarie 2026

• A patra amânare pentru 11 februarie 2026. CCR a decis din nou să nu pronunțe o hotărâre și a amânat decizia privind pensiile magistraților pentru 11 februarie 2026. Motivul oficial a fost cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studiere mai aprofundată a dosarului și documentelor depuse de ÎCCJ.

Documentul care a amânat din nou decizia CCR

Pe 15 ianuarie 2026, cu o zi înainte de ședința CCR din 16 ianuarie, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a trimis către Curtea Constituțională un raport de expertiză contabilă privind impactul reformei pensiilor magistraților.

Documentul prezintă calcule și concluzii privind efectele noii legi asupra pensiilor magistraților. ÎCCJ susține că:

• Aplicarea proiectului de reformă ar duce la anularea efectivă a pensiei de serviciu pentru magistrați.
• Pensia calculată în baza noii legi ar fi mai mică decât pensia contributivă.

În așteptarea celor două decizii importante de la CAB și CCR, judecătorul Dacian Dragoș a transmis argumentele sale pentru care să nu i se retragă decretul de numire. Opinia publică a considerat că el este miza cea mai mare a proceselor de la Curtea de Apel București. Dacă Dacian Dragoș ar vota pentru legea pensiilor magistraților, atunci proiectul ar trece de CCR cu 5 la 4. Dacă e scos din joc, este egalitate și nu poate fi luată o hotărâre.

Judecătorul Dacian Dragoș, interviu pentru Cotidianul

Unul dintre judecătorii contestați la CAB și-a spus punctul de vedere, într-un interviu pentru Cotidianul. 

Dacian Dragoș, judecător CCR contestat de avocata membră a AUR la Curtea de Apel București, a explicat, într-un interviu pentru Cotidianul, că are experiența profesională necesară.

El susține că demersul avocatei, altfel legitim și democratic, vine într-un context sensibil. CCR tocmai dezbate soarta pensiilor speciale ale magistraților.

„Prin utilizarea sa strategică în această situație particulară, (n.r. demersul din instanță) tinde în fapt la șubrezirea ori perturbarea activității Curții Constituționale. Aceasta este un pilon fundamental al democrației constituționale și al statului de drept.”

Argumentele judecătorului CCR Dacian Dragoș

Cotidianul: Cum vă apărați în fața plângerii avocatei Silvia Uscov care vă acuză că nu aveți 18 ani de experiență juridică?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Observ ca CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat în mod eronat. Sunt convins că decretul de numire este legal deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru judecător constituțional.

Astfel, potrivit art. 143 din Constituție „Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Din analiza textului constituțional, rezultă că vechimea poate fi constituită fie din una din cele doua activități, fie dintr-o combinație dintre cele două („sau”).

Mai mult, Decizia CCR 344/2025 pronunțată cu privire la cazul judecătorului Mihai Busuioc, a constatat că îndeplinirea condiției obiectiv-formale referitoare la „vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică” presupune de fapt îndeplinirea condiției de vechime în specialitatea studiilor juridice de peste 18 ani.

Este mai mult decât evident că îndeplinesc această condiție,. Toata activitatea mea este în specialitatea studiilor juridice.

Din CV-ul meu extins rezultă că am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic. Și experiență de peste 23 de ani în activități juridice în accepțiunea confirmată deja de CCR.

Dacian Dragoș, despre acuzația că a predat Drept la Facultatea de Științe Politice

Cotidianul: Cum răspundeți acuzației că nu ați predat Dreptul la o universitate cu profil juridic, ci la Facultatea de Științe Politice, așa că această perioadă nu poate fi luată în calcul?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Este o interpretare personală a condiției constituționale de către doamna avocat, care sper să fie invalidată de instanță. Practica CCR de până acum îmi dă de asemenea dreptate.

Textul constituțional (art.143) nu face distincția între vechime la Facultatea de Drept sau altă facultate. Condiția impusă de text este vechime în domeniul juridic. Este irelevant modul de organizare a acestor cursuri de drept în cadrul unei universități.

Condiția impusă de textul constituțional este ca persoana vizată pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale să aibă experiență în drept. Eu am atât vechime în predarea de cursuri de Drept. Cât și vechime în activități juridice (în practică). Sunt recunoscut ca profesor de Drept și practician al Dreptului atât în țară, cât și în străinatate. CV-ul meu extins poate fi consultat în acest sens.

Dacian Dragoș: Contestațiile „pot conduce la incapacitatea funcțională a autorității constituționale”

Cotidianul: Cum calificați demersul doamnei avocat Silvia Uscov, la șase luni de la momentul numirii dvs.?

Dacian Dragoș, judecător CCR: De neînțeles, atâta vreme cât orice “urgență” de a-mi contesta numirea s-ar fi putut argumenta în primele săptămâni de la numire, nu la șase luni de activitate.

Cotidianul: Vedeți vreo miză a acestei plângeri legată de deliberările de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale ale magistraților?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Contestările punctuale, formulate în contencios administrativ, ale unor acte de numire în funcție a judecătorilor Curții Constituționale, întreprinse în perioada unei analize extinse asupra constituționalității modificărilor legislative privind pensiile magistraților, pot conduce la incapacitatea funcțională a autorității constituționale, tocmai într-un moment de maximă importanță instituțională.

În acest context, apreciez că asistăm la o instrumentalizare a unui demers juridic, în sine legitim și democratic. Acela al contestării în instanță a unor acte administrative. Acte care, prin utilizarea sa strategică în această situație particulară, tinde în fapt la șubrezirea ori perturbarea activității Curții Constituționale. Aceasta este pilon fundamental al democrației constituționale și al statului de drept.