Toate manevrele privind pensiile speciale ale magistraților. Privilegiații luptă din răsputeri – ANALIZĂ

Opt categorii de speciali așteaptă cu sufletul la gură decizia CCR privind pensiile speciale. Dacă va fi favorabil, verdictul ar putea fi extins apoi la polițiști, militari, angajații serviciilor de informații, Curtea de Conturi și alte categorii de privilegiați. Nu neapărat în privința cuantumului pensiei, cât în privința vârstei de pensionare. Premierul Bolojan a atras de multe ori atenția că România nu mai poate susține fenomentul pensionărilor la 48 de ani.

Toate manevrele privind pensiile speciale ale magistraților. Privilegiații luptă din răsputeri – ANALIZĂ

Reforma pensiilor speciale ale magistraților e pe masa judecătorilor CCR Sursa FOTO: CCR

Opt categorii de speciali așteaptă cu sufletul la gură decizia CCR privind pensiile speciale. Dacă va fi favorabil, verdictul ar putea fi extins apoi la polițiști, militari, angajații serviciilor de informații, Curtea de Conturi și alte categorii de privilegiați. Nu neapărat în privința cuantumului pensiei, cât în privința vârstei de pensionare. Premierul Bolojan a atras de multe ori atenția că România nu mai poate susține fenomentul pensionărilor la 48 de ani.

Curtea Constituțională discută din nou, peste fix o săptămână, pensiile speciale ale magistraților. Până acum, au fost șase ședințe ale CCR, un verdict de respingere și amânări în serie. Verdictul are o miză imensă pentru Guvernul Bolojan care vrea să extindă creșterea vârstei de pensionare și la celelalte categorii de speciali. Și nu sunt puține. Magistrații, diplomații, angajații Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, personalul auxiliar din instanțe și personalul navigant. Plus angajații din instituțiile de forță – MAI, MApN SRI, SIE, STS, SPP.

România are cea mai mică vârstă de pensionare din Uniunea Europeană, alături de Slovenia, Grecia și Austria. În plus, românii se bazează prea mult pe pensia de la stat și mult mai puțin pe pensii private, față de restul statelor din UE.

Cronologia unui eșec

Pe 1 septembrie, Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea pentru pachetul 2 de măsuri, iar printre reforme se afla și cea referitoare la pensiile speciale magistraților. Vârsta de pensionare urma să crească la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de zece ani. Iar cuantumul pensiilor urma să scadă la maximum 70% din ultimul salariu net. 

A fost singura lege din pachet pe care AUR nu a atacat-o la Curtea Constituțională. În schimb, a fost contestată de Înalta Curte de casație și Justiție. CCR a avut un prim termen pe 24 septembrie. A amânat pentru 8 octombrie. A venit și a doua amânare pentru 20 octombrie. 

După cele două amânări, judecătorii CCR au decis că legea privind pensiile speciale ale magistraților nu este constituțională, pentru că Guvernul Bolojan nu a respectat cele 30 de zile pentru avizul CSM. O respingere pe formă așadar, nu pe fondul problemei. 

Conflicte și bani pierduți

A urmat o perioadă de conflicte în Coaliție privind modul cum ar trebui reparată legea. Sorin Grindeanu a avut o întâlnire cu magistrații, fără premier, și a propus un grup de lucru. Ilie Bolojan s-a împotrivit, pe motiv că oricum magistrații fuseseră consultați și se împotriviseră oricărei variante de a li se reduce beneficiile. 

Certurile dintre liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților s-au lungit peste termenul dat de Comisia Europeană pentru rezolvarea jalonului privind pensiile speciale. Așa că banii alocați, 231 de milioane de euro, sunt sub semnul întrebării.

Până la urmă, după negocieri inclusiv cu președintele Nicușor Dan, liderii Coaliției au ajuns la concluzia că nu pot schimba cuantumul pensiilor speciale ale magistraților. Acesta a rămas la 70% din ultimul venit net. În schimb, au făcut o concesie legat perioada de tranziție până la pensionarea la 65 de ani. În loc de zece ani, au majorat perioada la 15 ani. 

De data aceasta, proiectul a primit și aviz de la CSM într-un termen rezonabil. Avizul a fost, așa cum se aștepta toată lumea, negativ. 

Pe 2 decembrie, Guvernul Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament privind pensiile speciale ale magistraților. 

Jocul nervilor la CCR. Trei ședințe și tot atâtea amânări

La trei zile distanță, Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat din nou legea privind pensiile speciale ale magistraților la CCR. Și de aici a început jocul nervilor. 

Pe 10 decembrie a fost prima amânare. CCR a stabilit termen de judecată pe 28 decembrie, între Crăciun și Revelion. Decizia a venit exact în momentul protestelor față de Justiție generate de dezvăluirile din documentarul Recorder. 

Pe 28 decembrie, printre sarmale și șampanie, judecătorii CCR s-au reunit, dar au constatat că nu au avut cvorum ca să dea verdictul. În toiul discuțiilor, patru judecători, toți propuși de PSD – Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan – au plecat din sală și nu au mai revenit. CCR a amânat ședința pentru a doua zi. 

Pe 29 decembrie, în sală au intrat de la bun început doar cinci judecători – Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos, Dacian Dragoș și Mihaela Ciochină. Cei patru colegi, toți propuși de PSD de-a lungul timpului, nu și-au făcut apariția. În lipsa cvorumului, decizia a fost din nou amânată pentru 16 ianuarie, ora 10. 

Contestațiile cu cântec de la final de an

Între timp, câteva evenimente au ridicat semne de întrebare. O avocată, membră a partidului AUR, Silvia UScov, a contestat la Curtea de Apel legalitatea numirii la CCR a doi judecători – Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. 

Curtea de Apel București a considerat că e o problemă urgentă. Așa că a pus termene extrem de strânse pentru judecată. 5 ianuarie 2026. O practică rar întâlnită, după cum a demonstrat cu exemple concrete corespondentul Cotidianul, Dumitru Puha. 

Pe 5 ianuarie, Curtea de Apel București a decis să amâne o hotărâre în această speță exact pentru ziua când se vor dezbate pensiile speciale – 16 ianuarie. Dacă decizia ar putea fi afectată de speța de la CAB, rămâne de văzut. Unii specialiști în Drept au declarat pentru Cotidianul că procesele de la Curtea de Apel București nu sunt justificate și nu vor putea duce la eliminarea celor doi judecători. 

Manevre cu bătaie la pensiile speciale ale magistraților?

„În primul rând, hotărârea nu este definitivă, cel mai probabil va fi atacată cu recurs la instanța supremă. Plenul CCR ar trebui să constatate ca hotărârea CAB nu este opozabilă CCR și să o ignore definitiv”, a declarat un specialist în contencios administrativ care a dorit să-și păstreze anonimatul.

În continuare, cei doi judecători contestați pot participa la deliberările cauzelor de pe rolul Curții Constituționale, deoarece nu îi poate înlătura nimeni, spun specialiștii în Drept consultați de Cotidianul.

„Presiune va fi din partea opiniei publice, care va cere demisia ambilor judecători. Evident, exercitarea recursului suspendă suspendarea, cei doi pot rămâne în funcții până la o decizie definitivă a instanței supreme. Mai departe, dacă ÎCCJ spune că decretele de numire a celor doi trebuie suspendate definitiv, atunci Plenul CCR ar trebuie să constate că nu se pot aplica hotărârile instanțelor ordinare”, ne-a mai declarat un alt specialist în drept.

Pensiile speciale ale magistraților, proiect-pilot pentru alți privilegiați

Actul normativ are un scop mai mare decât să restabilească firescul în privința privilegiilor magistraților. Legea pentru aceștia din urmă ar trebui să devină proiect-pilot pentru toate celelalte categorii de speciali

  1. 🔴 magistrații
  2. 🔴 diplomații
  3. 🔴 angajații Curții de Conturi
  4. 🔴 funcționarii parlamentari
  5. 🔴 personalul aeronautic navigant
  6. 🔴 personalul auxiliar din instanțe

În noiembrie 2025, erau 11.788 de beneficiari de pensii de serviciu. Autoritățile se feresc de termenul de pensii speciale, așa că au găsit acest eufemism, pensii de serviciu, ca să nu pară că unii sunt mai presus de restul cetățenilor.

  • Cei mai mulți speciali sunt magistrații – 5.768. Pensia lor medie este și cea mai mare – 25.416 lei. 
  • Diplomați sunt 784, iar pensia medie este de 6.975 de lei.
  • Funcționari parlamentari, 872. Pensia medie, 6.225 de lei.
  • Aviatori sunt 1.337, cu o pensie medie de 8.078 de lei.
  • La Curtea de Conturi sunt 677 de speciali. Pensia medie, 10.202 lei.
  • Personalul auxiliar din instanțe reprezintă 2.350 de pensionari, cu pensie medie de 7.071 de lei. 

Pe lângă aceștia, de pensii de serviciu au parte polițiștii, militarii, angajații serviciilor de informații, ai STS, SPP. Aici ar intra și angajații serviciilor de informații. Ei pot ieși la pensie mai devreme decât restul cetățenilor.

Pensiile speciale vin la pachet cu o vârstă de pensionare nesustenabilă

„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”. Ilie Bolojan a făcut declarațiile într-un interviu la Digi24.

Cotidianul a analizat datele Eurostat și a rezultat că vârsta de pensionare din România este prin cele mai mici din Europa.

În timp ce în Europa, tendința este ca vârsta de pensionare să crească, România nu se aliniază curentului.

Croația și România au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 74 de ani. Cu mai puțin de 40 % dintre persoanele din această grupă de vârstă angajate.

În rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 60 și 74 de ani, Luxemburgul și România au înregistrat cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă. Cu mai puțin de 15 % dintre persoane angajate.

Vârsta medie de pensionare este egală sau mai mare de 64 de ani în Danemarca, Țările de Jos și Suedia. Cele mai mici vârste de pensionare, sub 60 de ani, au fost raportate în Slovenia, Grecia, România și Austria.

O altă problemă este că, în România, spre deosebire de restul Europei, 95% din persoane se bazează pe pensia de stat. În alte țări, oamenii au și pensii private sau ocupaționale.

„Vârsta de pensionare trebuie să crească.” Bolojan nu se lasă

Războiul lui Bolojan cu specialii. 37% sunt pensionări anticipate sau de invaliditate, în ultimii 5 ani

Bolojan declară război celor care nu muncesc. Câte persoane beneficiază de asistență socială în România

Distribuie articolul pe:

13 comentarii

  1. @ Care se pretinde magistrat și după pensionare are obligația să statutul profesiei și după pensionare ?

  2. S-au dat 50 mil.euro pentru UKR!Urmeaza inca 50 si Încă 30 !calculato si voi cate alocatii inseamn!sau pensii minime!calculati si cate restante s-ar da la magistrati!

  3. DUPA 1989 ROMANIA A FOST SI ESTE LIPSITA DE RATIONALITAE SI JUDECATA PENTRU AFECTIUNE UMANA ………………..ROMANIA PA!!!!!!!!!!!!!!!!!

  4. Problema este cumulul pensiei cu salariul. Daca s-ar interzicerea acest cumul,cetățenii ar renunța la ieșirea la pensie înainte de 65 de ani.
    Mai exista varianta ca pensionarii cu varsta mai mica de 65 sa poată lucra doar la plata cu ora. Sau impozitul progresiv pe venituri . Pensionarii vor sa se angajeze doar la stat degeaba. Faci nu faci „salariul” curge.

  5. Pensiile speciale nu ar trebui sa existe. Punct. Daca totusi cineva le gaseste vreo justificare nu ar trebui sa depaseasca un salariu median iar varsta de pensionare la fel fara discriminare la 65 de ani.

  6. Legile pensiilor speciale si a iesirii la pensie inainte de termenul legal PT. ANUMITE CATEGORII DE BUGETARI , sunt NECONSTITUTIONALE si DISCRIMINATORII !

  7. Am avut un client din zona asta care după două gâturi zdravene de whisky a început să se „groovăie”că”în sfârșit” a ieșit la pensie”după o viață de muncă” mai exact”17 ani de serviciu”.17.Bănuiesc că-i era greu și să-i numere.Acu, cred că un polițist vede lucruri ce nu sunt de văzut și are și nopți nedormite destule dar sunt și alții cu meserii la fel de stresante, precum asistenți medicali, medici, paramedici.Și-n branșa mea(ca și în destule altele) e răspundere destulă și nu odată dansezi cu moartea, dar asta e viața multor oameni ce trag linie la 65, mulți cu o pensie ce nu se apropie de jumătate din-tr-o pensie de polițist și nu depășește 10%din cea a unui magistrat a cărui răspundere, nu odată, și -a dovedit pur teoretică.

  8. manevre copilaresti,numai busuiocii sunt n stare de coportament de gradinita, existenta unor gasti numite ‘partide’de fapt loji masonice,depinde in larga masura de modul in care vor rezolva problema hidoseniei morale a magistraturii..cati ani are judecatorul lui Maduro?Aud??si mai zic AUR-olacii ca sunt trumpisti,dar pana in pragul casei surorii lui SIEmion,judecatoareasa

  9. Cum sa nu poata sustine specialele? O face foarte bine, la fel cum sustine si Ucraina, si imigrantii, si ii mai raman bani si de fiare vechi. De unde bani? Din imprumuturi, ca dupa noi, potopul!

  10. nu inteleg nimic, sau ma fac ca nu inteleg nimic din toata aceasta mizerabila facere privind crescendoul oripilarii publice orchestrat de o presa bolnava, la fel ca puterea… tovarasi, azi va oripilati. nu mai conteaza ca fructele abuzurilor au fost servite de voi dimineata, la prinz si seara si pe care ni le-ati prezentat ca delicioase atunci cind ele au convenit stapinilor vostri… uitati de subiect. este fix ceea ce sinteti voi, cei care ati aplaudat abuzurile si mizeriile. subiect inutil exact la fel ca tot mainstreamul care isi lateste imoralitatea, minciuna si agresivitatea in saptele propriei inconsitente pe care nu este in stare sa si-o recunoasca. sinteti lipsiti de constiinta. acesta nefiind palpabila, nu va incurca pentru ca puteti oricind sa va justificati mizeria care sinteti, fata de voi insiva. asta faceputerea, nicusor si bolojan in fiecare zi, asta faceti si voi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.