23 August în România: între Ziua Națională și conspirație criminală

Ziua de 23 August, pe vremuri Ziua Națională a României, este celebrată și astăzi, dar din alte puncte de vedere. Este ziua în care s-a reuşit scoaterea ţării dintr-o alianţă dezavantajoasă, şi ziua în care România a trădat o alianţă cu care intrase în război, a fost Ziua Naţională pentru decenii, acum e Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”.

La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor. Din 1948 şi până în 1990 a fost sărbătorită ca Ziua Naţională a României.

Data de 23 August 1944 a devenit graniţa în timp între două momente istorice. Încheierea războiului, începutul sovietizării României. De aceea, liderii comunişti au sărbătorit naţional acest
moment.

 Klaus Iohannis a transmis marți un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: „Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe”..

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului este cel mai potrivit prilej pentru a aduce un pios omagiu memoriei tuturor celor care au cunoscut ororile regimurilor totalitare și pentru a reitera angajamentul nostru ferm de a respinge extremismele, intoleranța și ura, sub toate formele lor de manifestare. 23 august 1939 a fost ziua condamnării întregii umanități, nu doar a Europei Centrale și de Est, la un viitor crunt pentru milioane de oameni. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost o conspirație criminală, în urma căreia generații la rând au cunoscut efectele toxice și barbare ale ideologiilor totalitare, cu grave consecințe pe termen lung. Totalitarismele secolului XX au generat suferințe de neînchipuit și au creat pagube incomensurabile pentru continentul european și popoarele sale. Războiul, deportările, foametea, discriminarea, rasismul, abuzurile, intoleranța și ura au lăsat urme adânci care au marcat secolul trecut”, arată Klaus Iohannis.

Șeful statului îl evocă și pe Regele Mihai, despre care afuirmă că „demonstrat înaltă statură politică și patriotică”:

„Tot astăzi ne reamintim și de gestul Regelui Mihai I din 23 august 1944, act care a avut implicații majore în scurtarea duratei celui de-al Doilea Război Mondial în Europa. Eliberarea de sub dictatura antonesciană și alăturarea țării noastre Națiunilor Unite în lupta împotriva Germaniei naziste, angajarea totală pentru reîntregirea teritoriului au demonstrat înalta statură politică și patriotică a Regelui. Responsabilitatea noastră, a tuturor – cetățeni, instituții și autorități – este ca adevărul despre acest moment fundamental din istorie, tragic și eroic totodată, să fie cunoscut, înțeles, prețuit și transmis generațiilor tinere. Doar vigilența memoriei colective ne asigură că răul nu va mai prinde vreodată rădăcini în societatea românească. Mesajul profund al evenimentelor pe care le marcăm astăzi este acela că democrațiile există și prosperă doar prin angajamentul permanent al politicienilor și al cetățenilor deopotrivă de a asuma valorile fundamentale ale libertății și protejării drepturilor omului. Democrația în care trăim astăzi nu a fost obținută ușor, ci a fost rodul unei lupte duse de toți cei care au avut curajul să se opună iliberalismului și despotismului, chiar cu riscul de a fi uciși, torturați și persecutați”, adaugă Klaus Iohannis.

Iohannis apreciază că „distorsionarea faptelor istorice a fost încercată în repetate rânduri de către apărătorii vechilor regimuri criminale”.

„Din păcate, observăm încă astfel de tentative de rescriere a adevărului. Propaganda și dezinformarea nu își au locul în societatea noastră. Derapajele de la valorile europene, prin încălcări flagrante ale statului de drept și prin mesaje publice profund rasiste, antisemite și xenofobe, ultragiază memoria victimelor totalitarismelor. În România pe care o construim în fiecare zi, trebuie să apărăm statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, demnitatea umană și să cultivăm simțul civic. Să rămânem uniți, vigilenți și atașați față de idealurile democratice și valorile împărtășite de familia europeană și aliații NATO, ca datorie morală față de memoria victimelor trecutului, dar și pentru asigurarea unui viitor prosper, sigur și pașnic. Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului”, încheie Iohannis.

Falsificarea semnificațiilor actului de la 23 august 1944 de către regimul comunist și transformarea într-un „act fondator” pentru Partidul Comunist, a fost o operațiune grosolană de manipulare a adevărului istoric și o colosală minciună, afirmă premierul Nicolae Ciucă.

„Comemorăm astăzi una dintre cele mai importante zile din istoria europeană și națională: Ziua Europeană de Comemorare a victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare și Ziua națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului. Această dată are puternice semnificații pentru continent, pentru că este o formă simbolică de promovare a memoriei europene a victimelor regimurilor totalitare și autoritare dar, în același timp, evidențiază importanța respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a statului de drept. Dar această zi are semnificații importante și pentru noi, românii. În istoria europeană, 23 august 1939 coincide cu semnarea Pactului Ribbentrop – Molotov, un aparent pact de neagresiune între URSS și Germania nazistă, dar care conținea, de fapt, un protocol ce împărțea teritorii vaste din România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda în sfere de influență și care a produs milioane de victime inocente. Barbaria totalitarismelor s-a întins pe multe decenii, iar suferințele au fost cumplite”, transmite Nicolae Ciucă, într-un mesaj cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului și a Zilei Naționale a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Crimele, abuzurile, furturile și distrugerile produse de aceste regimuri, adaugă premierul, „nu pot fi pe de-a-ntregul cuantificabile”.

„Iar autorii, complicii și dictatorii acestora nu și-au primit cu adevărat pedeapsa. Ne amintim astăzi cu pioșenie de victimele stalinismului, nazismului, fascismului şi comunismului, zeci de milioane de oameni din România și din întreaga lume privați de libertate, torturați sau chiar uciși pentru curajul de a se opune regimurilor abuzive și dictatoriale, de a apăra drepturile semenilor și principiile democratice. Traumele și crimele regimului comunist au umbrit istoria României, au lăsat răni adânci în societate și au distrus destine. Frica, dezbinarea și manipularea induse în rândul oamenilor, suferința, foametea, tortura și moartea, încălcarea flagrantă a drepturilor omului pentru generații de români sunt mărturii dureroase și pledoarie a istoriei pentru condamnarea fermă a crimelor și abuzurilor regimului comunist. Istoria trebuie cunoscută și onorată prin ceea ce învățăm și transmitem generațiilor viitoare. O înțelegere comună a trecutului este bază a construirii viitorului nostru comun. Este important să ne aducem aminte în această zi și de 23 august 1944, un eveniment istoric de o importanță semnificativă în istoria noastră, care a scurtat războiul cu 6 luni, salvând probabil sute de mii de vieți omenești. Îi datorăm recunoștință Regelui Mihai pentru aceasta, un act temerar și salvator deopotrivă, realizat din fruntea unei coaliții de lideri și partide istorice, moment ce a pus capăt războiului împotriva Națiunilor Unite și alianței cu Germania nazistă. Actul de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului pentru România, orientarea geopolitică a țării, a dus la repunerea parțială în drepturi a Constituției, la instaurarea unui guvern de uniune națională, la eliberarea deportaților și deținuților, victime ale regimului de dictatură militară, precum și la încheierea unui armistițiu cu Națiunile Unite”, menționează Ciucă.

El apreciază că falsificarea semnificațiilor actului de la 23 august 1944 de către regimul comunist și transformarea într-un „act fondator” pentru Partidul Comunist, prin regimurile Dej și Ceaușescu, „a fost o operațiune grosolană de manipulare a adevărului istoric și o colosală minciună”.

„Confiscată de un regim clădit pe minciună și teroare, ziua națională, vreme de aproape jumătate de secol, ne-a fost prezentată printr-un mare neadevăr. De aceea, recuperarea semnificațiilor și omagierea adevăraților autori ai actului de la 23 august 1944, trebuie să fie în continuare parte a unei politici a memoriei purtată cu responsabilitate și temeinicie de către istorici și cercetători și transpusă în discursul public și mai ales în educație”, încheie Ciucă.