Vai de noi în caz de cutremur! 1.000 de clădiri în pericol doar în București!

Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a declarat marţi despre clădirile cu risc seismic din Bucureşti că sunt de ordinul a 1.000 de astfel de imobile.

El a vorbit marţi despre o „indolenţă” a autorităţilor locale în ce priveşte consolidarea antiseismică a clădirilor, în condiţiile în care „an de an” fonduri europene de la Ministerul Dezvoltării rămân neconsumate.

”Multe clădiri din Bucureşti sunt cu grad de siguranţă scăzut sau foarte scăzut. Sunt celebrele cu bulină roşie, dar sunt şi alte clădiri care necesită o consolidare, o pregătire mai bună să poată să facă faţă unui cutremur de o intensitate mai mare”, a spus prefectul Capitalei.

Întrebat dacă este pregătit Bucureştiul pentru un cutremur şi dacă pregăteşte exerciţii împreună cu ISU, prefectul a afirmat că sunt două lucruri deosebite.

”Deci mai întâi pregătirea antiseismică, reabilitarea antiseismică a unor clădiri din Bucureşti, care nu sunt puţine, sunt de ordinul a 1000 de clădiri. Consolidarea şi numărul clădirilor care pot fi afectate depinde de intensitatea unui viitor cutremur. A doua parte e pregătirea postcutremur, iar ISU stau mult mai bine. Am făcut exerciţii, există dotare, există un plan aprobat şi fiecare entitate care se implică postcutremur ştiu foarte bine ce au de făcut. Stăm rău, însă, la consolidarea antiseismică a clădirilor”, a arătat Toni Greblă.

„S-a inventat un concept care se cheamă ‘capacitatea administrativă’. Eu l-aş înlocui cu indolenţă – deci este indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la reabilitarea, la consolidarea antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani, niciun municipiu nu poate să spună, inclusiv municipiul Bucureşti – sau mai ales municipiul Bucureşti – că nu a avut bani pentru reabilitarea clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene, rămân neconsumate, pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidarea antiseismică şi a le transpune în practică. Cred că anul trecut, în anul 2022, câteva clădiri pe care le numeri pe degetele de la o singură mână au fost consolidate antiseismic”, a arătat Greblă.

El a menţionat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt prevăzute fonduri în vederea consolidării clădirilor şi că autorităţile locale trebuie să se mobilizeze pentru a le accesa.

„Mai ales că avem acum bani şi în PNRR, trebuie ca autorităţile, în special primăriile, să se mobilizeze pentru a realiza că acum este momentul, că acum avem şi fondurile necesare, că acum este şi emoţia publică generată de cumplita tragedie care s-a bătut asupra poporului turc şi a poporului sirian. Ar trebui ca şi acest ultim tragic eveniment să ne trezească la realitate şi să ne mobilizeze, să ne conştientizeze cu privire la faptul că este necesar să consolidăm clădirile vechi ale Bucureştiului. În primul rând, din punct de vedere al siguranţei cetăţenilor. Şi, în al doilea rând, pentru că aşa vom păstra oraşul istoric, oraşul vechi, clădirile vechi, unele monumentale, le vom păstra şi pentru generaţiile viitoare”, a declarat prefectul.