Până la sfârşitul anului trecut, pentru orice firmă care lucra cu ambalaje, existau trei variante pentru a îşi îndeplini atribuţiile legale privind reciclarea, conform b1TV. Fie o făcea pe cont propriu, dar costurile erau uriaşe, iar reglementările drastice, aşa că mai nimeni nu se putea înhăma la această alternativă, fie plătea Ministerului Mediului o taxă de 2 lei pe kilogram, fie se adresa uneia dintre cele zece “Organizaţii de Transfer de Responsabilitate” (OTR), toate avizate de Ministerul Mediului, şi plătea către acestea suma de 0,65 de lei pe kilogram.
Evident, aceasta din urmă a fost soluţia aleasă de orice producător corect. Producător care, în urma unor decizii controversate ale autorităţilor, a devenit peste noapte bun de plată pentru scandalul uriaş din domeniul reciclării care a explodat în România.
Modificări legislative pe şest în Parlament, în favoarea marilor multinaţionale din România
Dintre cele zece Organizaţii de Transfer de Responsabilitate (OTR), cea mai mare este firma “Eco-Rom Ambalaje”. O firmă care a fost înfiinţată de mai multe multinaţionale de top, fiind avizată de Ministerul Mediului. Membrii fondatori ai Eco-Rom Ambalaje sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita Romania, Coca-Cola HBC Romania, Heineken, Mars Romania, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan (Sursa) Firma deţine aproximativ 70% din piaţa “de transfer de responsabilitate”. Numai că, după cum se va vedea, în urma unui scandal declanşat în toamna acestui an, toată “responsabilitatea” a fost mutată discret în curtea micilor firme româneşti.
Decisiv pentru actualul scandal a fost controlul demarat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) către toate cele zece OTR-uri pe finalul mandatului Guvernului Ponta. Bănuind că în urma controlului vor fi aplicate amenzi foarte mari, firmele implicate au început o operaţiune de lobby în Parlament. În urma acesteia, în octombrie a fost depusă şi în noiembrie votată pe repede înainte “Legea nr. 249/2015”, care modifică peste noapte reglementările în vigoare, mutând integral „responsabilitatea materială a OTR-urilor” în curtea firmelor care au încheiat contracte cu acestea.
Mai exact: o firmă care a încheiat un contract cu un OTR pentru recilarea ambalajelor, este bună de plată dacă acest OTR, denumit, culmea! “Organizaţie de Transfer de Responsabilitate”, nu şi-a îndeplinit sarcinile din contract. În consecinţă, în urma acestei modificări cu iz penal, mii de firme s-au trezit bune de plată pentru lipsa reciclării din ultimele două luni ale anului trecut. Mai mult, acestea plătesc şi penalităţile aferente, suma estimată fiind de zeci de milioane de euro.