Rafila, despre transferul pacienţilor în stadiu terminal

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila,

De L.V.
Rafila, despre transferul pacienţilor în stadiu terminal

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila,

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că la începutul lunii viitoare va lansa o dezbatere publică pe tema transferului bolnavilor în stadiu terminal de la ATI într-o zonă de îngrijire paliativă.

El a fost întrebat despre cum se sunt rezolvate problemele legate de trecerea a unui pacient de la ATI, aflat în stadiu terminal, în zona de îngrijiri paliative.

„Într-adevăr avem o problemă, (…) au fost foarte multe discuţii în România şi nu s-a ajuns la nicio concluzie, de asta nici nu le avem, fiindcă sunt multe probleme de natură culturală, socială, adică nu e vorba doar de decizia medicală. Este un lucru care trebuie explicat foarte bine public, că nu discutăm despre eutanasii, asta trebuie să fie clar pentru toată lumea, dar acceptarea acestei întreruperi a tratamentului la ATI şi continuarea lui în paliaţie nu există în momentul de faţă pentru că nimeni de-a lungul timpului nu a ajuns în punctul unei acceptanţe sociale a acestui lucru”, a declarat Alexandru Rafila, joi, la Digi24.

O dezbatere trebuie să aibă loc

„Şi eu vă spun cine trebuie să fie actorii, o să provoc eu această dezbatere publică ca şi ministru al Sănătăţii, trebuie să fie societăţile profesionale, trebuie să fie organizaţiile de pacienţi şi trebuie să fie şi Biserica. Aţi pornit această discuţie pornind de la chestiunea transferului şi nu de la chestiunea eutanasiei. E bine ca Biserica să fie parte la această discuţie, tocmai ca să evităm interpretările publice care vor apărea, legate de o astfel de situaţie. adică să putem să avem o reprezentare cât mai largă a societăţii şi să se înţeleagă că discutăm de un pacient care nu mai are resurse să-şi revină şi nu discutăm despre eutanasie. Eutanasia, în România, din punctul meu de vedere, trebuie scoasă din discuţie, pentru că acceptanţa socială în România pentru aşa ceva, cu siguranţă, nu există „, a declarat Rafila.

Ar putea apărea şi un model de bună practică în domeniu 

„Noi am solicitat un audit internaţional… ne trebuie exemple de bună practică din alte ţări. (…) Iar, în urma acestui audit, dacă vreţi, care să examineze procedurile existente în România, poate ce s-a întâmplat la Pantelimon, să venim şi cu modelul de bună practică care care există în alte ţări , astfel încât să-l alegem în cunoştinţă şi cu toată lumea, încât să nu avem tensiuni care să arunce o umbră asupra siguranţei pacientului într-un spital public „, a declarat Rafila.

Ce înţelege prin paliaţie 

„Prin paliaţie înseamnă că îngrijeşti un pacient la care resursele terapeutice pentru vindecare sunt epuizate şi trebuie să-i oferi un sprijin, încât el să trăiască demn, adică să faci terapia durerii, în primul rând să elimini durerea, şi să-i asiguri condiţii, inclusiv consiliere psihologică, pentru că să ştiţi, mulţi dintre pacienţii aflaţi la paliaţie, nu ne referim… paliaţia e de mai multe feluri, nu este numai paliaţia de la Terapie Intensivă, sunt multe alte afecţiuni care în stadiul terminal pacienţii au nevoie de un anumit tip de îngrijire „, a declarat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că în urma discuţiilor purtate recent cu şeful Executivului una dintre măsurile prezentate premierului se referă la crearea în cadrul spitalelor de urgenţă din România, conex cu Secţia de Terapie Intensivă, a unui compartiment de paliaţie.

„Şi lucrul ăsta poate decongestioneze şi Secţiile de Terapie Intensivă, încât să primească mai mulţi pacienţi”, a explicat Rafila.

Ministrul a precizat, legat de centrele de paliaţie existente în România, că la nivel naţional există 3.000 de paturi de paliaţie.

„Necesarul estimat, la finalul unui proiect pe care l-am încheiat la finalul anului trecut, un proiect cu fonduri norvegiene, era în jur de 4.000 de paturi, ar fi necesarul la nivel naţional. (…) Avem în momentul de faţă 3.000, sunt şi contractate de casele de asigurări de sănătate. Şi noi vrem să facem, astfel încât să putem să creştem numărul acesta de paturi, să facem aceste compartimente în spitalele de urgenţă, iar plata pe serviciu pentru acest tip de pacient să fie mai mare, acum este în jur de 200, 200 şi ceva de lei pe zi. Şi trebuie să venim şi cu sectorul public, să balansăm, pentru că din cele 3.000 care sunt funcţionale, contractate, 2.000 de paturi sunt în zona ong-urilor, Bisericii. Biserica are foarte multe centre de paliaţie, bisericile de diverse confesiuni, nu numai Biserica Ortodoxă, şi 1.000 sunt în zona publică „, a conchis ministrul.

Distribuie articolul pe:

14 comentarii

  1. Rafila, afara. Nu stii decat cum sa-ti aranjezi dimineata oribila freza, in dreapta, in stanga, peste bostan, valvoi…?! Vrei sa pari si tu modern, globalist si LGBTQ-ist ca toti nemernicii, ticalosii/ticaloasele. Mai baiatule tu stii ce „pastoresti” ! Ai fost prin spitale sa-i vezi ca nu stii/stiu care e doctor, care e doctorita, asistent/asistenta medical sau sora medicala. Toti sunt la fel si nu stau cu ochii decat pe spaga…?! Nu au site la geamurile si nu se inchid etans usile si ferestrele la saloane, scartaie, iar curtile interioare sunt o catastrofa. Iau salarii de cate 8.000/10.000 de euro, si tot stau cu gatul intins, fara pic de rusine, la chilipirul idiotilor si tampitilor care suntem. Am fost, am vazut. Eu le-as da foc…?! Alo, Marcele, de ce nu este adus Prof.Dr. Docent Viorel Jinga, la conducerea Ministerului sau chiar Prim Ministru al Guvernului Romaniei, care este un geniu al actului medical si un stralucit administrator public pe unde a fast manager de unitati medicale sau unitati superioare de invatamant medical si academic. Ce mai asteptati, cat credeti ca mai suportam dezastrul si bataia de joc din spitale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.