Cinci măsuri fiscale care ar putea schimba România

România se confruntă în prezent cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Uniunea Europeană, atât pe plan intern, cât și extern. Deficitul bugetar și deficitul de cont curent au atins cote alarmante raportate la PIB, iar vulnerabilitățile economice acumulate în ultimii ani cer măsuri ferme și rapide pentru restabilirea stabilității financiare. În acest context, cercetătorii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai, recomandă cinci măsuri fiscale esențiale care ar putea echilibra finanțele publice și preveni o agravare a crizei.

Cum s-a ajuns în această situație
Perioada 2009-2015 a fost caracterizată de o consolidare fiscală importantă, în care România a reușit să reducă deficitele bugetare și de cont curent sub pragul de 1%. Aceasta a fost considerată o etapă de stabilitate macroeconomică care ar fi putut permite chiar aderarea la zona euro în jurul anului 2019. Însă, începând cu 2015, politica fiscal-bugetară a suferit schimbări majore: au fost operate reduceri semnificative de taxe, în special la TVA, iar salariile din sectorul public au crescut accelerat. Aceste măsuri au fost asumate fără o evaluare riguroasă a sustenabilității lor, iar în timp au generat un cerc vicios de expansiune bugetară, întărită de optimismul conjunctural.

Crizele recente, inclusiv pandemia, au amplificat dezechilibrele acumulate. România a ajuns să fie statul cu cele mai mari dezechilibre macroeconomice din UE, fapt reflectat în costuri de finanțare mai ridicate și o primă de risc crescută pentru stat, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra unui buget deja vulnerabil.

Recomandările echipei Romanian Economic Monitor
Cercetătorii RoEM consideră că România nu mai poate amâna luarea unor măsuri clare, credibile și aplicate rapid, care să abordeze consolidarea fiscală sistemic și transparent. Cele cinci măsuri fundamentale propuse sunt:

1.Raționalizarea cheltuielilor statului
Reducerea aparatului de stat este necesară, inclusiv prin eliminarea sporurilor nejustificate și amânarea investițiilor cu randament financiar scăzut, cum ar fi unele construcții de prestigiu. Totuși, această măsură singură nu este suficientă pentru stabilizarea bugetului.

2.Creșterea veniturilor bugetare prin reformarea impozitării
RoEM recomandă o reformă profundă a sistemului fiscal, inclusiv uniformizarea regimurilor de impozitare a companiilor, cu reguli clare privind cheltuielile deductibile și combaterea practicilor fiscale agresive. Accentul trebuie pus pe predictibilitatea fiscală și echitatea sistemului, nu doar pe majorarea cotelor de impozitare. De asemenea, impozitarea consumului trebuie să devină prioritară, dată fiind creșterea rapidă a consumului, în special al bunurilor și serviciilor importate, care au alimentat deficitul extern.

3.Creșterea colectării printr-o conformare fiscală îmbunătățită
România are cea mai slabă rată de colectare a TVA din UE, din cauza digitalizării lente a ANAF și a controalelor ineficiente. Digitalizarea continuă și eficientizarea controalelor sunt esențiale pentru reducerea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor.

4.Valorificarea eficientă a fondurilor europene
Folosirea optimă a fondurilor europene poate contribui semnificativ la investiții și la dezvoltarea economică, în condițiile în care România trebuie să maximizeze aceste resurse pentru a reduce presiunea pe buget.

5.Reducerea dimensiunii aparatului de stat
Aparatul administrativ trebuie dimensionat eficient și transparent pentru a evita costuri inutile și pentru a spori eficiența serviciilor publice.

Contextul internațional și politic
Comisia Europeană a oferit României un termen excepțional de șapte ani pentru a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, decizie motivată și de poziția strategică a țării în contextul geopolitic regional. Cu toate acestea, cifrele din primele luni ale anului 2025 arată că este necesară o intervenție rapidă pentru a evita o repetare a traseului deficitar din ultimii ani.

Echipa RoEM subliniază că promisiunile vagi și măsurile punctuale nu mai sunt suficiente. România trebuie să implementeze politici fiscale sustenabile, cu susținere politică și responsabilitate tehnocratică, pentru a reduce riscurile economice și pentru a asigura o traiectorie de creștere echilibrată pe termen mediu și lung.