Demisia lui Macron, cerută chiar de aliații săi

După ce a trecut deja prin trei prim-miniştri în decursul unui an, Macron se confruntă cu o exasperare crescândă, inclusiv în cadrul propriei sale tabere.

Purtătoarea sa de cuvânt, Aurore Berge, a insistat marţi că acesta va rămâne în funcţie ”până în ultima clipă a mandatului său” în 2027, însă fostul prim-ministru Edouard Philippe, premierul lui Macron între 2017 şi 2020, a declarat că alegerile prezidenţiale ar trebui să aibă loc mai devreme, odată ce bugetul va fi adoptat, într-un comentariu pe care cotidianul Le Parisien l-a descris ca fiind o ”bombă politică”.

Următoarele alegeri prezidenţiale, în care extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen simte că are cea mai bună şansă de a ajunge la putere, sunt programate pentru 2027, Macron fiind interzis să candideze, iar Philippe fiind deja declarat candidat.

Denunţând un ”joc politic îngrijorător”, Philippe a declarat postului de radio RTL că Macron are datoria de a ajuta Franţa ”să iasă într-un mod ordonat şi demn dintr-o criză politică care dăunează ţării”.

Macron, preşedinte din 2017, se confruntă cu cea mai gravă criză politică internă din timpul mandatului său, după demisia şocantă, luni, a celui de-al şaptelea prim-ministru, Sebastien Lecornu. Macron i-a dat lui Lecornu termen până miercuri seara să ajungă la un compromis pentru un guvern de coaliţie durabil, dar nu este deloc sigur că aceste eforturi vor avea succes.

Dacă acest demers eşuează, o opţiune pentru Macron este să dizolve Parlamentul şi să organizeze alegeri legislative anticipate, în speranţa de a avea o componenţă mai funcţională în legislativ.

Cealaltă opţiune pentru Macron este să numească un prim-ministru complet nou, care ar fi al optulea şef de guvern al mandatului său.

Marţi seara, se contura tot mai mult ideea ca el să deschidă uşa suspendării unei reforme a pensiilor profund nepopulare, adoptată în 2023, a declarat politicianul de stânga Raphael Glucksmann la ieşirea din biroul primului ministru, dar acest lucru ar sublinia provocările cu care se confruntă viitorul premier în găsirea unui sprijin suficient pentru un buget de reducere a cheltuielilor, într-un moment în care datoria publică a Franţei a atins un nivel record.

Le Pen, a cărei candidatură la alegerile prezidenţiale este pusă sub semnul întrebării din cauza unei condamnări pentru fraudă, a declarat că ar fi ”înţelept” ca Macron să demisioneze, dar a solicitat şi organizarea de alegeri legislative anticipate, pe care le consideră ”absolut necesare”.

Le Pen şi Jordan Bardella, care se aşteaptă să candideze la Preşedinţie dacă ea va fi exclusă din cauza unei condamnări judecătoreşti, au refuzat invitaţia lui Lecornu la discuţii, a declarat partidul lor, Reunirea Naţională (RN). ”Aceste negocieri nu mai au ca scop protejarea intereselor poporului francez, ci ale preşedintelui însuşi”, a adăugat partidul.

Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a declarat că partidul său va participa la discuţii cu Lecornu, adăugând că următorul premier ar trebui să provină din stânga.