Republica Moldova, probleme la Bruxelles? Chișinăul rămâne „la pachet” cu Kievul în procesul aderării

Maia Sandu la Bruxelles: Chișinăul rămâne „la pachet” cu Kievul în procesul aderării

Președinta Maia Sandu va vorbi, marți, 4 noiembrie, la Bruxelles, la primul Summit European media organizat de grupul Euronews, relatează Moldova 1. Primul eveniment de acest tip, la care vor participa lideri din majoritatea celor nouă țări candidate, summitul va fi televizat în direct și va permite efectuarea unui bilanț al stadiului progresului spre aderarea la UE a celor nouă, el fiind organizat simultan cu publicarea raportului Comisiei Europene, pe care l-am prezentat în detaliu în edițiile de ieri.

Din acel raport rezultă însă că, pentru moment, Chișinăul rămâne „la pachet” cu Kievul în procesul aderării. Asta în ciuda faptului că, cu toată presiunea războiului, Ucraina este mai puțin criticată în acest raport decât Serbia, care și-a început în urmă cu un deceniu negocierile de aderare, sau decât Georgia, al cărei proces de aderare este deocamdată suspendat.

Țările candidate, în număr de nouă, se împart între cinci țări balcanice (Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru și Serbia), apoi „pachetul” estic: Ucraina–Moldova și, în sfârșit, cele două țări „codașe”: Turcia și Georgia.

Raport extindere UE: Moldova și Ucraina pot deschide deja jumătate din dosarele de negocieri

În raportul său anual privind extinderea, care va fi publicat în 4 noiembrie, Comisia Europeană își menține analiza conform căreia Ucraina și Moldova sunt gata să deschidă acum trei din cele șase mari dosare de negocieri cu UE. Raportul, consultat de RFI, va fi adoptat marți de colegiul comisarilor europeni, la Bruxelles, cu recomandarea ca cele două state să continue lupta anti corupție care este „esențială”.

„Comisia reamintește evaluarea sa conform căreia clusterele drepturilor fundamentale, piața internă și relațiile externe pot fi deschise”, se spune în proiectul de raport văzut de RFI.

„Menținerea unui angajament ferm față de implementarea măsurilor anticorupție în domeniul statului de drept, inclusiv lupta împotriva corupției, este esențială”, se adaugă apoi.

Cele două țări sunt însă pe nivele diferite de percepție în interiorul UE, unde niciun stat nu se opune ca atare aderării Moldovei, dar în privința Ucrainei, Olanda, Franța și Ungaria au diferite rezerve.

Comisia Europeană laudă Moldova într-un nou raport despre extindere. Soarta negocierilor de aderare rămâne incertă

Un raport despre extinderea UE pregătit de Comisia Europeană spune că R. Moldova a „progresat cu viteză accelerată” în ultimul an și că este gata alături de Ucraina să deschidă primele trei clustere ale negocierilor de aderare, relatează Europa Liberă. Dar optimismul Comisiei nu garantează o deschidere grabnică a negocierilor blocate de o țară membră, Ungaria.

În proiectul de raport văzut de Europa Liberă, Comisia Europeană spune că alegerile parlamentare din 28 septembrie, la care partidul pro-european de guvernământ PAS și-a reînnoit mandatul, demonstrează „angajamentul ferm al Moldovei” pentru integrarea europeană.

„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride, tentativelor de destabilizare a țării și a cursului ei european”, se spune în proiectul de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie.

Ce așteptări are Republica Moldova de la noul guvern?

Republica Moldova începe un nou capitol politic, odată cu învestirea guvernului condus de Alexandru Munteanu, relatează DW. După votul din Parlament, care a confirmat susținerea majorității pentru noul executiv, așteptările cetățenilor și ale partenerilor externi sunt mai mari ca niciodată. Într-un context regional complicat, echipa guvernamentală este chemată să livreze rezultate rapide și concrete.

În centrul programului de guvernare rămâne obiectivul strategic al integrării europene. Continuarea reformelor în justiție, combaterea corupției și modernizarea economiei sunt condițiile esențiale pentru ca Republica Moldova să avanseze pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Miza este una dublă: consolidarea stabilității interne și reconfirmarea direcției europene într-un moment decisiv pentru viitorul țării.

„Telegramul e campion”. Parlamentul pregătește „reglementări interne” pentru prevenirea dezinformării în spațiul virtual

Spațiul digital din Republica Moldova ar putea fi reglementat, astfel încât să fie prevenită manipularea opiniei publice, propaganda și corupția electorală. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii Punctul pe Azi de la TVR Moldova.

„Vorbim despre reglementarea spațiului virtual și cât de mult abuzează unii actori în influențarea și manipularea opiniei publice. S-au copt premisele și colegii înțeleg că acest spațiu trebuie să aibă niște reglementări interne”, a declarat Grosu.

Șeful Legislativului a menționat că relația cu marile platforme digitale – Facebook, TikTok, Telegram, a fost adesea dificilă.

„Cei sensibili au fost Facebook, cei insensibili total – TikTok. Telegramul e campion la acest capitol. Va trebui să avem, pentru început, niște reglementări interne, pentru că altfel suntem vulnerabili în dialogul cu aceste platforme”, a spus el.

Șefa organizației „ȘOR” din Edineț – condamnată la 4 ani de închisoare

Fosta președintă a organizației teritoriale Edineț a ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Panciuc, a fost condamnată la 4 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a formațiunii, relatează newsmaker.md. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pe 3 noiembrie.

Potrivit materialelor dosarului, în perioada iulie – octombrie 2022, Panciuc a primit de la un grup criminal organizat condus de oligarhul Ilan Șor circa 4,9 milioane de lei. Banii au fost folosiți pentru organizarea protestelor, întreținerea formațiunii, „promovarea și realizarea intereselor partidului” pe scena politică din Republica Moldova și obținerea puterii în stat prin metode ilegale.

Decizia judecătorească poate fi contestată la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Inculpata nu își recunoaște vina.

Cauza penală privind finanțarea ilegală a Partidului „ȘOR” a fost pornită în anul 2022 — cu un an înainte ca Curtea Constituțională să declare formațiunea neconstituțională. Potrivit procurorilor, oligarhul Ilan Șor, dat în urmărire, cheltuia milioane de lei pentru întreținerea partidului care îi purta numele, sume transmise în numerar și nedeclarate în rapoartele oficiale de finanțare ale formațiunii. Banii erau folosiți pentru plata „salariilor în plic” ale angajaților partidului și a onorariilor participanților la protestele antiguvernamentale.

Noul Guvern de la Chișinău – un executiv continuității, pe un fundament zidit deja anii trecuți de guvernarea pro-europeană

Noul Guvern condus de Alexandru Munteanu nu vine pe loc gol, așa cum s-a întâmplat la primul mandat al Partidului Acțiune și Solidaritate, ci va fi un executiv al continuității, care va funcționa pe o bază creată deja de guvernarea pro-europeană în anii trecuți, spune la RFI președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămada, expertă a proiectului Moldova Zoom.

Acest Cabinet nu va mai trebui să-și înceapă activitatea cu gestionarea unei crize energetice profunde, așa cum s-a întâmplat cu cabinetul Gavriliță, în 2021, atunci când Rusia tăia gazele și curentul pentru Republica Moldova, și nici nu este un guvern de sacrificiu, cum au spus unii comentatori. Guvernul va avea continuitate în ceea ce privește modul de organizare a anumitor instituții publice, inclusiv miniștrii noi au susținerea politică necesară pentru ca reformele să fie continuate.

Din punct de vedere energetic, Republica Moldova are asigurată energia necesară pentru această iarnă, ceea ce îi va permite să ocolească provocările pe care Federația Rusă i le poate organiza.

Obiectivul de a finaliza în 2028 negocierile pentru integrarea europeană a fost menținut în programul actualului Guvern, chiar dacă este o sarcină dificilă, în condițiile în care încă nu există o decizie politică pentru lansarea negocierilor.

„Președinta i-a spus vetting, dar e o autoevaluare”. Grosu, despre eventuale acțiuni în avocatură

Președinta Maia Sandu a folosit termenul „vetting” atunci când s-a referit la acțiuni în avocatură, însă este vorba de o autoevaluare a celor din domeniu. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare PAS, Igor Grosu. În cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, Grosu a spus că avocatura este o profesie „mai liberală” și s-a arătat sigur că, în cadrul comunității avocaturii, „o să se găsească această masă critică de avocați care o să aibă curajul să pună problema public”.

În timpul emisiunii, Grosu a declarat că „avocatura este o instituție foarte importantă, pentru că ei co-participă de rând cu judecătorii, procurorii în asigurarea justiției”. „Ei se auto-guvernează, au organele lor de conducere. (…) Sunt lucruri care trebuie să le discutăm referitor la cum acced unele persoane în breaslă, nu numai cei care vin de la facultate, dar cei care vin din alte profesiuni, din alte grupuri”, a spus Grosu.

Întrebat dacă se referă la un examen mai strict, Grosu a răspuns: „Nu e vorba. Asta ei trebuie să decidă, examen… Ei trebuie să se asigure că atunci când vine cineva în breaslă și vine de o calitate mai puțin dezirabilă, comportamentul ulterior lasă o amprentă asupra comunității. (…) În anii precedenți de luptă a noastră cu grupările criminale susținute de Federația Rusă, comportamentul unor avocați în cadrul proceselor a arătat uneori niște acțiuni deliberate care nu făceau decât să tergiverseze ancheta, procesele. (…) Unii din această comunitate, și aici o să spună că au dreptul, evident că au dreptul… I-am văzut chiar pe liste a unor partide care sunt emanația acestei grupări criminale, partidul „Șor” – scos în afara legii”, a declarat Grosu.

Șase persoane trimise în judecată pentru atacul asupra unui preot din Grinăuți

Șase locuitori din satul Grinăuți, raionul Râșcani, vor compărea în fața instanței, fiind acuzați că au agresat preotul Constantin Turtureanu și familia acestuia chiar în incinta bisericii din localitate, relatează nordnews.md. Procuratura Drochia, Oficiul Rîșcani, a anunțat marți, 4 noiembrie, finalizarea urmăririi penale și trimiterea dosarului în judecată.

Potrivit anchetei, incidentul a avut loc la 15 iulie 2025, în biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Grinăuți. Cei șase bărbați, cu vârste între 38 și 59 de ani, ar fi încercat să-i scoată cu forța din lăcașul de cult pe preotul Constantin Turtureanu, soția acestuia și fiul lor minor. În timpul altercației, preotul ar fi fost tras de păr și de barbă, copilul, de haine, suferind o leziune la umăr, iar femeia ar fi fost lovită și bruscată. Procurorii îi învinuiesc pe cei șase de huliganism săvârșit cu „obrăznicie deosebită” în loc public, faptă care se pedepsește cu amendă de până la 52,5 mii de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani.

Conflictul religios din Grinăuți a izbucnit după ce parohul Constantin Turtureanu a decis, în vara acestui an, trecerea bisericii la Mitropolia Basarabiei, decizie contestată de mai mulți enoriași și de reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Moscovei. În zilele și săptămânile următoare, satul a devenit scena unor proteste și confruntări între taberele religioase rivale.

Un moldovean, primul străin cercetat în Ucraina pentru mercenariat

Autoritățile ucrainene au deschis, în premieră, un dosar penal pentru mercenariat în privința unui străin. Suspectul este un cetățean al Republicii Moldova, care ar fi luptat în estul Ucrainei, în cadrul grupării militare private ruse „Wagner”, relatează deschide.md.

Potrivit unei note informative oferite Serviciului ucrainean al Europei Libere de Poliția Ucrainei, bărbatul în vârstă de 30 de ani acum, a locuit pe teritoriul Republicii Moldova, apoi – la Moscova. În 2015, el a fost condamnat în Rusia pentru furt de automobil și tâlhărie și își ispășea pedeapsa într-o colonie.

În ianuarie 2023, moldoveanul ar fi semnat un contract de șase luni cu gruparea „Wagner” pentru recompensă materială și în speranța de a obține cetățenia rusă. După o scurtă pregătire, a intrat ca voluntar într-o unitate de luptă a grupării paramilitare „Wagner”, a primit armament, uniformă fără însemne și o plăcuță de identificare cu număr. Folosea indicativul de apel „Suvid”.

Bărbatul ar fi participat la luptele din zona orașului Bahmut, inclusiv în cele cunoscute sub numele de „măcelul de la Bahmut”.

Pentru asta, ar fi fost decorat atât cu medalii ale grupării „Wagner” („pentru cucerirea Bahmutului”, „crucea neagră de tranșee”, „măcelul de la Bahmut”), cât și cu o distincție de stat rusă – medalia „pentru curaj”.