De ce e atât de periculoasă o inflație de 10% pentru românii de rând? Efecte în lanț

BNR și INS transmit că rata anuală a inflației se apropie de 10% în luna octombrie. Se conturează pericole semnificative pentru economiile românilor, dar și pentru puterea lor de cumpărare.

De ce e atât de periculoasă o inflație de 10% pentru românii de rând? Efecte în lanț

BNR și INS transmit că rata anuală a inflației se apropie de 10% în luna octombrie. Se conturează pericole semnificative pentru economiile românilor, dar și pentru puterea lor de cumpărare.

Conform datelor oficiale ale Băncii Naționale și Institutului Național de Statistică, România se confruntă în luna octombrie cu o inflație de aproape 10%. În acest context, este esențial ca românii să înțeleagă faptul că banii lor sunt supuși devalorizării, dar și să afle că există modalități de a-și proteja puterea de cumpărare.

Ce este inflația?

Inflația este un fenomen economic care se referă la creșterea generalizată a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o perioadă de timp.

Practic, atunci când inflația este prezentă, banii își pierd din valoare, iar pentru aceleași produse sau servicii, trebuie să plătim mai mult decât înainte.

Efectele negative ale inflației – de la buzunarul omului de rând, până la economia întregii țări

Inflația lovește direct puterea de cumpărare

Unul dintre cele mai vizibile efecte ale inflației de 10% este scăderea puterii de cumpărare a românilor. Astfel, cu aceleași venituri, oamenii pot cumpăra mult mai puține produse și servicii decât înainte.

De exemplu, dacă prețurile alimentelor, combustibililor sau utilităților cresc cu 6%, iar salariile nu țin pasul proporțional, românii vor simți direct acest efect la rafturile magazinelor și la facturile lunare. Chiar și persoanele cu venituri stabile sau relativ mari vor resimți o presiune economică semnificativă.

Economiile personale, sub presiune

Pentru cei care încearcă să economisească bani pentru viitor, o inflație de 10% reprezintă un factor de erodare a economiilor. Dacă dobânzile băncii sunt mai mici decât rata inflației, economiile depuse la bancă pierd valoare în termeni reali.

De exemplu, o sumă de bani economisită într-un cont bancar cu dobândă de 2% într-un context inflaționist de 10% va avea o putere de cumpărare mult mai mică în următorul an. Astfel, economiile nu își îndeplinesc scopul de protejare împotriva scumpirii bunurilor și serviciilor, iar oamenii se pot trezi că, în ciuda economisirii, nu pot face față creșterii continue a costurilor.

Efecte negative asupra investițiilor și economiei naționale

Inflația ridicată poate influența și mediul de afaceri, determinând o volatilitate mai mare pe piețele financiare. În condiții de inflație mare, costurile de producție cresc, iar companiile pot fi nevoite să majoreze prețurile pentru a-și acoperi cheltuielile. Aceste creșteri de prețuri, la rândul lor, pot reduce cererea pentru produse și servicii, ceea ce poate duce la stagnarea economiei sau chiar recesiune.

În plus, inflația poate afecta negativ valoarea monedei naționale, crescând costul importurilor și generând o instabilitate economică generală. De asemenea, Banca Națională poate fi nevoită să crească dobânzile pentru a controla inflația, ceea ce face împrumuturile mai scumpe și poate duce la o scădere a cererii de consum și investiții.

Cum îți proteja banii de inflație?

În fața unei inflații ridicate, investițiile devin un instrument important pentru protejarea puterii de cumpărare. Investițiile în active care generează randamente mai mari decât rata inflației pot fi o soluție palpabilă.

De exemplu, piața imobiliară este adesea considerată o protecție bună împotriva inflației. Prețurile proprietăților tind să crească în timp, iar investițiile în imobile (terenuri, apartamente, case) pot aduce atât aprecierea valorii, cât și venituri pasive din chirii.

Desigur, investițiile imobiliare necesită o sumă inițială mare și pot implica și riscuri, dar istoric s-au dovedit a fi o opțiune solidă pentru protejarea economiilor.

Totodată, aurul și alte metale prețioase sunt adesea văzute ca un refugiu sigur în perioadele de inflație ridicată și incertitudine economică. Prețul aurului, de exemplu, tinde să crească în perioadele de instabilitate financiară, fiind un activ care nu este legat direct de monedele naționale și care nu se depreciază în fața inflației.

Disclaimer: Aceste informații sunt oferite cu scopul de a informa și nu constituie recomandări financiare specifice. Orice decizie de investiție implică riscuri, iar performanțele trecute ale activelor nu garantează randamente viitoare. Înainte de a lua orice decizie de investiție, se recomandă consultarea unui consilier financiar autorizat, care să analizeze situația ta financiară personală și să îți ofere sfaturi personalizate.

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.