Derapajele politicienilor în discursul referitor la femei. Cazuri flagrante

În țara în care o femeie moare la fiecare trei zile, ucisă de un bărbat, politicienii nu doar că nu iau măsuri ferme, ci chiar contribuie la acutizarea imaginii femeii “slabe” în societate sau a femeii “vinovate” pentru ceea ce i se întâmplă. Deși pozează în adulatorii figurii feminine, mai ales a femeii în ipostaza de mamă, discursurile acestora trădează, de multe ori, misoginismul sau sexismul.  Schimbarea modului în care presa și instituțiile vorbesc despre violența împotriva femeilor poate influența felul în care societatea înțelege, tolerează și reacționează la acest fenomen. Este mesajul Andreei Groenendijk-Deveau, fondatoarea mișcării „Spune lucrurilor pe nume”, care cere folosirea limbajului activ în relatările despre abuz, pentru a face vizibil agresorul și pentru a nu perpetua stigmatul asupra victimelor.

Politicienii văd femeia ca pe veriga slabă a lanțului trofic

Deputatul AUR Sorin Lavric demonstrează acest lucru prin cartea scrisă în 2019, „Decoct de femeie”. În opinia lui Lavric, femeia nu ar putea fi admirată, fiindcă nu ar putea vreodată fi superioară, deoarece „nu excelează prin gândire logică”. Lavric face o descriere prin care își exprimă dezgustul față de femei, în anumite ipostaze.

„Sunt trei împrejurări când priveliștea unei femei culminează în dezgust: când își face toaletă intimă, când își probează hainele în oglindă și când stă pe masa ginecologică”, scria acesta.

„Niciun bărbat nu caută în femeie deșteptăciunea, profunzimea sau luciditatea. Cine vrea filosofie nu o va găsi în capul femeii, dar în schimb va găsi cufundarea în athanorul labios”, este un alt citat.

„Nu sunt un admirator al sexului frumos. Admirația cere recunoașterea ab initio a unei relații de superioritate: admiri pe cineva pe care îl bănuiești a fi deasupra ta, pe când femeia poate fi cel mult dorită, dar în niciun caz admirată”, mai scrie în cartea lui Lavric.

Când a fost întrebat dacă este misogin, Sorin Lavric a argumentat că doar a spus niște „adevăruri pe care cu toții le știm, numai că puțini îndrăznesc să le spună”.

„Vreți acum să mint și să închin elogii ipocrite femeii? Nu pot să spun că femeia excelează prin gândire logică, mai ales prin aptitudini filosofice. Îmi pare rău!”, a motivat el.

Și George Simion întărește ideea că femeia e slabă. Când a fost întrebat de ce nu depune contestație privind rezultatul alegerilor prezidențiale pe care le-a pierdut, Simion a răspuns: „Fac! Fără probleme! Nu vor accepta, dar eu sunt luptător, nu muiere, nici trădător”.

O altă problemă pe care o putem semnala aici este că femeile din Parlament scuză astfel de declarații ale colegilor de partid. Ramona Ioana Bruynseels a fost întrebată atunci dacă prin această sintagmă liderul AUR a vrut să spună că, de fapt, femeile sunt slabe. A răspuns: „Nu, în niciun caz (…) a făcut, probabil, referire la tradiția populară și la anumite proverbe, după cum le știți, că în general acestea sunt anumite zicale din popor”.

Tot în dreptul președintelui AUR amintim și un derapaj foarte grav: „Te agresez sexual, scroafo!”, i-a spus Dianei Șoșoacă.

Femeile ocupă cu greu funcții înalte

Politicienii reduc de multe ori femeia la rolul de mamă, induc că asta i-a fost dat să facă. Politica e treabă de oameni mari și puternici.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, părea surprins de întrebarea „este România pregătită să aibă o femeie președinte în momentul acesta?”. „O femeie? Nu. Pentru că femeia are un alt rol în societate, nu de președinte, nu are cum să facă față. În fața femeii trebuie să te pleci pentru că dă naștere la ființa om. Ca să fii pe această zonă de luptă aprigă nu e de joacă. Asta nu poate să o facă decât un bărbat, sprijinit de o femeie puternică”, a răspuns Georgescu.

Femeia poate fi cel mult o „anexă”, să stea pe lângă bărbat. Aceasta este și opinia lui Gigi Becali, intrat în Parlament în 2024 pe listele AUR. Femeia nu are ce căuta în politică, în fotbal, doar la cratiță. Au fost multe derapaje sexiste ale lui Gigi Becali, de-a lungul timpului.

Recent, întrebat de candidatura Gabrielei Firea la funcția de primar generală, a spus că mai bine ar sta liniștită.

„E mult mai onorant să fii senator ca femeie decât să te bați ca primar într-un oraș». Funcția de primar al Capitalei e grea, de bărbat. Bine, acum veți spune că sunt misogin, dar nu. Bărbații sunt mult mai puternici decât femeile. Ca atare, în funcții din astea stresante trebuie să fie bărbat (…) Ea poate să fie administrator, dar nu stăpânitor. Președintele e stăpân, el comandă tot. Nu poți ca femeie sa fii stăpân la servicii secrete, la CSAT. Pai cum sa fiu eu ministru și ea să fie premier, să stea ea în capul mesei. Pai o iau de mână și o dau afară, pleacă mă d-aici, ca ești făcută din coastă”, a afirmat Becali.

Curent de țară, „fără femei în funcții publice”

La capitolul reprezentare a femeilor în funcții politice, România stă extraordinar de prost. Suntem țara care a trimis cele mai puține femei în Parlamentul European. Partidele abia-abia pun pe listele pentru Legislativ femei, iar în Executiv zărești două-trei femei în tabloul miniștrilor. E o regulă, nu o excepție. În guvernarea Ciucă-Ciolacu, cei doi președinți de partide s-au bătut cu pumnii în piept că e o prioritate să propună femei în Guvern. În Guvernul Nicolae Ciucă, din 2021, Gabriela Firea a fost singura femeie din Executiv.

Ilie Bolojan nu a propus nicio femeie liberală în Guvernul pe care îl conduce. Pentru Ilie Bolojan nu a contat dacă partidul trimite pe cele mai înalte poziții din stat femei sau bărbați, ci să fie persoane competente. Tragem concluzia că PNL nu a găsit măcar o femeie competentă în partid, dar a găsit 4 bărbați care să se ridice la standardele mandatului de ministru.

„Sunt de acord cu dumneavoastră, că PNL trebuie să încurajeze oamenii performanți, femei sau bărbați, să fie susținuți, să li se creeze culoare. Am încercat să propunem oameni competenți. A fost mai puțin important ceea ce sunt”, a argumentat premierul.

Un alt exemplu – din cauză că nu a respectat cotele de gen, Biroul Electoral a respins în 2024 lista de candidaţi a PNL pentru Diaspora, pentru că pe listă nu se afla nicio femeie.

Un alt liberal de la vârf, Ciprian Ciucu, a avut un răspuns nefericit , întrebat de faptul că PNL nu a promovat femei în Executiv și nici la europarlamentare. Femeile pot fi încurcate în exercitarea funcției publice de viața de familie, în care sunt mai prezente decât bărbații, în opinia prim-vicepreședintelui PNL.

„Am fost întotdeauna promotorul promovării mai multor femei în viața politică pe funcții de decizie, am fost și rămân (…) Ce pot să vă zic este că pentru doamne, în general, este mai greu să facă politica. O doamnă, ca să reziste în politică…o doamnă are familie. Din păcate, doar femeile din societatea noastră se ocupă mai mult de familie. Bărbații au mai mult timp, se duc la bere, se bat pe burtă, se creează acest mediu, așa, mai degrabă masculin, pentru că politica, din păcate, nu se face doar în ședințele de partid, se face și după ore, se face și în diverse alte locuri (…) Din păcate, doar cele foarte, foarte, foarte bătăioase răzbesc în politică”, a fost declarația primarului.

De ce e greșită o astfel de abordare? Fiindcă întărește stereotipurile de gen deja înrădăcinate în societate, femeia se ocupă de casă și asta e prioritar. De mici primeam, ca fete, păpuși sau ustensile de bucătărie, și e greșit să considerăm, în anul 2025, că este în regulă ca cele mai multe sarcini să revină femeii, într-o familie. Chiar dacă liberalul adaugă „din păcate”, argumentul că PNL nu a propus femei fiindcă nu ar avea timp să fie prezente la muncă la fel ca un bărbat, nu este valid.

Etichete ofensatoare

Și tocmai fiindcă vorbim despre nepromovarea femeilor în funcții politice, integrăm și derapajul lui Mihail Neamțu, deputat AUR și mai mult, șef al comisiei de cultură, care le-a calificat pe Kaja Kallas, Christine Lagarde și Ursula von der Leyen drept „vrăjitoare” și „cățele”, într-un comentariu postat pe platforma X. Mihail Neamțu nu doar că jignește, ci discreditează trei femei ajunse pe poziții de putere la nivel european.

Amintim și un episod mai vechi, din 2014, când premierul de la acea vreme, Victor Ponta, i s-a adresat ministrului pentru Ape cu „fă, Doino”.

Și poate unul dintre cele mai grave derapaje din Parlament îl are ca protagonist pe fostul senator social-democrat Șerban Nicolae, care a jignit-o pe fosta deputată USR Cosette Chichirău și a făcut remarci legate de viața sexuală a acesteia. Chichirău a comentat la acel moment că bărbații le tratează pe femeile din Parlament ca pe „subalternele lor, secretarele lor, suntem atacate în plen” și a punctat că Nicolae nu și-ar fi permis să vorbească astfel dacă era confruntat de un bărbat.

Pentru unii politicieni, femeile nu au drept asupra propriului corp

O temă de discuție în campania pentru prezidențiale a fost dreptul femeilor la avort. Părerea generală a fost că întreruperea de sarcină ar trebui să fie ultima variantă.

Asta arată cum oameni pe cele mai înalte funcții în stat nu înțeleg că femeia are drept deplin asupra propriului corp și că nimeni nu îi poate spune care sunt situațiile în care are voie să facă avort. Stigmatizarea femeilor care decid să facă avort este o mare problemă, în contextul în care mare parte din societatea românească este conservatoare. Grav este și faptul că multe clinici refuză cererea de avort, indiferent de motive. Astfel de declarații nu fac decât să încurajeze blamarea femeilor care decid să întrerupă sarcina și să păstreze ideea că avortul e un „subiect tabu”.

Femeile, scoase vinovate pentru ce li se întâmplă

Vorbeam mai sus de partea conservatoare din societate care arată cu degetul tot spre femei. Din păcate, o declarație care normalizează violența împotriva femeilor a fost făcută chiar de o politiciană, Elena Lasconi.

„Semnați moțiunea de cenzură a USR! Altfel, rămâneți ipocriți, mincinoși, cu comportament de amante care știu că sunt înșelate, care își mai iau și o smetie peste ceafă, dar care rămân în relație, adică la guvernare, pentru bani și privilegii”, le-a spus Lasconi liberalilor.

Declarația denotă cât de superficial sunt, de multe ori, privite victimele violenței domestice. Întărește perspectiva că femeile care stau în relații toxice stau acolo „de plăcere”.

La fel de superficială este și declarația ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, cu privire la femeia ucisă de Emil Gânj, Anda. Este un alt exemplu de comunicare absolut greșită.

„Cauza principală pentru care el a scăpat urmăririi, a fost aceea e că el a fost sprijinit, a fost ajutat, din păcate chiar și de victimă”, a zis ministrul.

Tot aici reamintim și reacția fostului premier, Marcel Ciolacu, cu privire la telefonul pe care Marius Budăi, ministru al Muncii, de la PSD, l-ar fi dat pe timpul nopții unei colege deputate. Întrebat cum ar reacționa dacă soția sa ar fi sunată noaptea, Ciolacu a răspuns: „Despre ce victimă vorbim? Vorbiți cu colega, dacă se consideră victimă, să meargă la Poliție (…) Soția mea nu răspunde la telefon noaptea”.

Politicienii poartă o mare responsabilitate. Prin orice cuvânt pe care îl pronunță, voluntar sau nu, pot influența pe cineva. Pe lângă lipsa cunoștințelor privind egalitatea de gen, multora le lipsește și empatia. Când vorbim despre abuz, despre drepturile femeilor, prejudecățile nu își au locul, mai ales în rândul celor care ar trebui să dezvolte politici prin care să le protejeze.