Din grădina bunicilor până la rezervațiile naturale, bujorul a devenit simbol al veteranilor de război și floarea națională

Elegant, parfumat și prezent în tradițiile românești de sute de ani, bujorul a devenit mai mult decât o simplă floare: a ajuns un simbol al identității naționale.

Drumul său până la statutul de floare națională nu a fost însă unul oficial și rapid, ci rezultatul unei inițiative susținute mai bine de 7 ani de oameni pasionați, profesori, artiști, veterani de război și comunități întregi.

Bujorul ocupă un loc special în tradițiile românești. Apare în cântece populare, în ii și țesături tradiționale, în pictură și în obiceiurile de la sate. În cultura populară, el simbolizează frumusețea, sănătatea, iubirea, prosperitatea și curajul.

Expresia „cu bujori în obraji” este și astăzi asociată cu sănătatea și tinerețea, iar în trecut bujorul era oferit fetelor nemăritate ca simbol al afecțiunii și al respectului.

Citește și: Liderii care contează: din paginile cărților în realitatea de zi cu zi

În România există mai multe specii de bujori protejate prin lege, iar rezervațiile naturale dedicate acestei flori se află printre cele mai spectaculoase din țară. Unele dintre cele mai cunoscute sunt la Zau de Câmpie, în județul Mureș, în Munții Măcinului, în Dobrogea sau în pădurea Comana.

Povestea transformării bujorului în floare națională a început în 2013, dintr-o simplă întrebare: „Care este floarea națională a României?”

Cristina Dragna, implicată atunci într-un proiect cultural, a descoperit că România nu avea o floare națională recunoscută oficial. Căutând informații, a aflat despre un studiu realizat la Facultatea de Horticultură din București, coordonat de profesorul Florinel Toma, care argumenta de ce bujorul ar trebui să reprezinte România.

Studiul era deja susținut de sute de semnături, iar Cristina Dragna s-a oferit să ajute la promovarea inițiativei.

Citește și: Viața pe repede-nainte: ce pierdem când nu mai avem timp să ne plictisim

Campania a crescut treptat și a reunit oameni din domenii foarte diferite. Au fost create pagini online dedicate bujorului, au fost promovate fotografii, cântece, picturi și povești despre această floare. Designerii români au început să folosească motive florale inspirate de bujor, iar artiștii și creatorii locali au inclus floarea în colecții de haine, parfumuri sau obiecte decorative.

Un moment important a fost atunci când Ministerul Apărării a ales bujorul ca simbol pentru veteranii de război. Floarea a devenit astfel asociată și cu memoria, sacrificiul și curajul soldaților români.

În paralel, tot mai multe localități au început să organizeze „Sărbătoarea Bujorului”, iar rezervațiile naturale au devenit cunoscute unui public tot mai larg.

Eforturile comunității au avut rezultat în noiembrie 2022, când a fost promulgată legea prin care ziua de 15 mai a devenit oficial „Ziua Bujorului Românesc”.

Prima ediție oficială a fost sărbătorită în 2023 și a confirmat faptul că bujorul devenise deja un simbol recunoscut și iubit de români.

Povestea bujorului arată că un simbol național nu se naște doar printr-o lege, ci prin emoția și atașamentul oamenilor. De la grădinile bunicilor până la rezervațiile naturale și evenimentele culturale, bujorul a devenit o floare care vorbește despre România însăși: frumusețe, rezistență și continuitate.