Dragoș Pîslaru modifică legea salarizării, după discuțiile cu sindicatele. Ce schimbări anunță ministrul

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, anunță modificarea proiectului privind legea salarizării unitare. Anunțul vine în urma consultărilor cu sindicatele și reprezentanții principalelor familii ocupaționale din sectorul public. 

După primele întâlniri, ministrul spune că au fost identificate probleme reale în actuala formă a proiectului, iar unele prevederi vor fi reanalizate și corectate.

În această săptămână au avut loc două sesiuni generale de informare, una cu instituțiile publice și una cu partenerii sociali. Ele au fost urmate de consultări cu reprezentanții din Sănătate și Cultură, Educație, instituții autofinanțate și familia ocupațională Apărare și Ordine Publică. 

Potrivit ministrului, aproape 100 de persoane au participat deja la discuții, iar procesul de consultare continuă în săptămânile următoare.

Cum modifică legea salarizării Dragoș Pîslaru, după discuțiile cu sindicatele

În urma observațiilor primite, ministrul afirmă că proiectul va fi revizuit acolo unde au fost identificate probleme. El anunță, de exemplu, că revine asupra indemnizației de dirigenție, care urma să fie eliminată. Admite și că unele grile de saalrizare nu sunt corecte. Este de acord și cu nemulțumirile legate de eliminarea fără nuanțe a sporurilor. 

Principalele concluzii și direcții de modificare a Legii Salarizării anunțate de Dragoș Pîslaru:

• Unele grile de salarizare „nu sunt încă așezate corect” și vor fi reanalizate.
• Există situații care trebuie reevaluate și soluții care necesită ajustări.
• Vor fi analizate toate observațiile și propunerile transmise de sindicate și de reprezentanții instituțiilor publice.
• Vor fi corectate prevederile care generează dezechilibre sau inechități.
• Va fi reanalizată propunerea privind eliminarea indemnizației de dirigenție din Educație.
• Simplificarea sistemului de sporuri va continua, însă fără ignorarea responsabilităților suplimentare ale anumitor categorii profesionale.
• Vor fi analizate raporturile dintre diferite categorii profesionale și alte aspecte care depășesc strict calculele tehnice ale grilelor salariale.

„Am găsit probleme reale. Unele grile nu sunt încă așezate corect. Există situații care trebuie reanalizate. Există soluții care trebuie ajustate”, a transmis ministrul.

Dragoș Pîslaru: Consultările „nu se vor transforma într-o negociere salarială generală”

Ministrul spune că dezbaterile au scos la iveală atât probleme punctuale, cât și probleme de fond care necesită intervenții înainte de adoptarea legii. El subliniază însă că discuțiile de acum „nu vor transforma procesul într-o negociere salarială generală”. Ministrul subliniază, în postarea pe Facebook, următoarele:

• Au fost primite sute de observații în doar câteva zile.
• O parte dintre problemele semnalate necesită modificări ale proiectului.
• Discuțiile privind salarizarea ar fi trebuit purtate încă din 2023, când legea trebuia inițial să intre în vigoare.
• România se află acum într-un context bugetar mult mai dificil, marcat de reducerea deficitului și de constrângeri fiscale.
• Adoptarea legii salarizării este obligatorie pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR și trebuie finalizată până la 31 august.
• Guvernul va corecta ceea ce poate fi corectat, însă nu va transforma într-o negociere salarială generală.

Pîslaru a subliniat că legea salarizării trebuie să stabilească „reguli echitabile, coerente și predictibile” pentru întregul sistem public și că nu poate rezolva toate nemulțumirile acumulate în ultimii ani.

Ce spunea Pîslaru când a lansat în dezbatere legea salarizării

La momentul lansării proiectului în dezbatere publică, Dragoș Pîslaru a prezentat principalele principii ale reformei salarizării din sectorul public, într-un interviu pentru Cotidianul.

Ministrul a afirmat atunci că:

• Niciun angajat din sectorul public nu va pierde venitul salarial aflat în plată.
• Legea trebuie să respecte limita bugetară disponibilă, estimată la 8 miliarde de lei suplimentari.
• Noua grilă de salarizare ar urma să fie aplicată integral de la 1 ianuarie 2027.
• Reforma urmărește principiul „la muncă egală, plată egală”.
• Va exista o structură unică de salarizare pentru întregul sector public.
• Sporurile vor fi limitate și transparentizate.
• România are în prezent peste 149 de sporuri salariale, situație pe care ministrul a catalogat-o drept „absolut inacceptabilă”.
• Sporurile ar urma să fie plafonate la 20% din salariul de bază, conform angajamentelor asumate prin PNRR.

Pîslaru avertiza încă de atunci că nu trebuie create așteptări privind majorări salariale semnificative, deoarece scopul principal al legii este corectarea inechităților și uniformizarea sistemului de salarizare.

Nemulțumirile sindicatelor față de noua lege a salarizării

Cotidianul a publicat recent un articol amplu despre nemulțumirile sindicatelor privind legea salarizării. Proiectul a generat proteste spontane în mai multe instituții publice, inclusiv la Parlament, Trezorerie, ANAF și în sistemul sanitar.

Printre principalele nemulțumiri exprimate de sindicate se numără:

• plafonarea sporurilor la maximum 20% din anvelopa salarială;
• eliminarea a 87 de sporuri;
• înghețarea veniturilor pentru aproximativ 44% dintre bugetari;
• eliminarea indexării salariilor cu rata inflației;
• introducerea unui nou mecanism de creștere salarială legat de evoluția PIB și de reforma administrației publice.

Proteste în Sănătate

Sindicaliștii din sănătate reclamă reducerea și plafonarea sporurilor, lipsa personalului și blocarea angajărilor.

Medicii legiști susțin că proiectul nu ține cont de specificul profesiei și de riscurile asociate activității lor. Potrivit reprezentanților acestora, noua lege ar elimina diferențierile salariale care reflectă gradul de risc și responsabilitate al anumitor specialități medicale.

Critici din partea sistemului judiciar

Consiliul Superior al Magistraturii și reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au criticat proiectul, susținând că acesta afectează independența Justiției și poziția constituțională a puterii judecătorești.

Magistrații contestă reducerea unor venituri rezultate din sporuri și din drepturi câștigate în instanță.

Tensiuni în Educație

Sindicatele din Educație avertizează că reducerea unor sporuri și eliminarea unor beneficii acordate profesorilor, inclusiv diriginților și cadrelor didactice din mediul rural, pot conduce la proteste și chiar la grevă.

În acest context, una dintre temele asupra cărora Dragoș Pîslaru a atras atenția după consultări este tocmai necesitatea reanalizării eliminării indemnizației de dirigenție. Acesta apreciază că responsabilitățile suplimentare din Educație trebuie reflectate corespunzător în Legea Salarizării.

Ministrul susține că proiectul poate fi îmbunătățit în urma dialogului cu sindicatele. El promite că toate observațiile vor fi analizate înainte de forma finală a legii, care trebuie adoptată pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.