Ministrul Dragoș Pîslaru, despre noile salarii ale bugetarilor din legea salarizării, după acordul de la Cotroceni. Calendar, anvelopa bugetară și sporuri

„Trebuie să ne încadrăm în maximul posibil, și anume 8 miliarde, ca să putem să rămânem în angajamentele noastre de reducere a deficitului.”

De Alina Manolache - Redactor-șef
Ministrul Dragoș Pîslaru, despre noile salarii ale bugetarilor din legea salarizării, după acordul de la Cotroceni. Calendar, anvelopa bugetară și sporuri

„Trebuie să ne încadrăm în maximul posibil, și anume 8 miliarde, ca să putem să rămânem în angajamentele noastre de reducere a deficitului.”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acordat un interviu la cald pentru Cotidianul despre noile salarii ale bugetarilor, după acordul de la Cotroceni privind legea salarizării unitare. Acesta a vorbit despre calendarul adoptării noii legi a salarizării pe care partidele au promis să o voteze cât de repede, în urma negocierilor în care s-a implicat președintele României. Dacă nu e gata până pe 31 august, România pierde 770 de miliarde de euro.

Legea salarizării, jalon în PNRR, a fost amânată ani de zile. Pe ultima sută de metri, partidele încearcă să salveze banii. Ministrul a vorbit și despre anvelopa bugetară, care va fi de 174 de miliarde de lei, aproape 9% din PIB. Cu 8 miliarde de lei în plus față de acum. Așadar, creșterea nu e spectaculoasă. Important de știut că niciun salariu în plată nu va scădea. În schimb, se vor reașeza cele peste 140 de sporuri care există acum. Angajamentul din PNRR este că acestea vor fi plafonate la 20% din salariul de bază. 

Salariile bugetarilor în plată nu scad, odată cu noua lege a salarizării: „Niciun angajat nu va pierde venit salarial”

Cotidianul: Domnule ministru, a fost semnat un acord de principiu pentru legea salarizării. Dacă ne puteți da câteva informații legate de cât timp are la dispoziție România, care ar fi pașii următori pentru îndeplinirea acestui jalon, ce sumă este în joc pentru acest jalon?

Dragoș Pîslaru: În primul rând, cred că este un moment important pentru România. Este, într-o perioadă de turbulență, un moment de responsabilitate politică.

Știți că am anunțat planul. Planul de la început a fost mai întâi să obținem de la Ministerul de Finanțe cât ne permitem, care este anvelopa financiară, și mai apoi să avem un acord politic pe principiile majorității legii importante, înainte de a-l lăsa în public și a intra în consultări. Și astăzi putem într-adevăr să spunem că, prin sprijinul președintelui Nicușor Dan, cu contribuția consilierului prezidențial Radu Burnete, avem într-adevăr acum un acord politic, în care PSD, PNL, USR și UDMR se angajează să susțină acest acord cu câteva principii clare.

Primul este deja ceva ce-am menționat în spațiul public, și anume protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, adică faptul că niciun angajat nu va pierde venit salarial. Asta este un lucru care e foarte bine să-l știe toți cei peste 1.200.000 de angajați din sectorul public. Avem apoi, evident, partea de anvelopă financiară sau disciplina bugetară, dacă vreți, și anume că trebuie să ne încadrăm în maximul posibil, și anume 8 miliarde, ca să putem să rămânem în angajamentele noastre de reducere a deficitului.

Legea salarizării, aplicată unitar de la 1 ianuarie 2027

Dragoș Pîslaru: Și al treilea lucru foarte important, aplicarea integrală, și anume de la 1 ianuarie. Deci nu pe bucăți, nu pe familii ocupaționale, nu cu amânări, deodată toată grila, ca să nu existe niciun fel de discuții sau, după aia, de procese în instanță, cum a fost în trecut. Și asta e important.

Și, pe a doua parte, doar să reiterez un pic ce angajament și-a luat România pe această reformă și ce trebuie să conțină ca să putem obține banii din PNRR. Să existe o ierarhie echitabilă a funcțiilor din sectorul public. Asta înseamnă principiul „la muncă egală, plată egală”, în toată administrația, și locală, și centrală. Să existe o structură unică de grade de salarizare pentru tot sectorul, adică să nu fie unii mai speciali sau categorii speciale, care le obțin prin impulsionare politică sectorială.

149 de sporuri sunt acum în România. Legea salarizării ar trebui sa facă puțină curățenie în ele

Dragoș Pîslaru: După aceea, legat de sporuri, un aspect important, și aici vă dau o cifră: sunt 149 de sporuri în salarizarea din sectorul public. Absolut inacceptabil! Ideea este să limităm și să transparentizăm aceste sporuri, inclusiv prin adăugarea criteriilor de performanță necesare. Și, bineînțeles, să existe o guvernanță robustă, cu ministerele Muncii și Finanțelor la cârmă. Cam astea sunt elementele principale.

Calendarul:

  • luni scoatem proiectul în transparență
  • de marți începem consultările cu familiile ocupaționale și cu sindicatele. Ca termen estimat cam două săptămâni
  • înainte de jumătatea lunii iunie vrem să transmitem partidelor politice proiectul pentru a fi inițiat și pus pe procedură de urgență, ca să fie promulgat înainte de 31 august 2026.

Ministrul, optimist, dar rezervat, privind adoptarea legii salarizării la timp

Cotidianul: În acest moment există toate premisele să nu pierdem acest jalon, având în vedere că există un acord?

Dragoș Pîslaru: În acest moment, având în vedere că acest acord reflectă o majoritate politică și că discuțiile au fost mai degrabă îmbucurătoare, adică dătătoare de speranță privitor la asumarea de către partide a acestui lucru, da. Aș spune că sunt optimist rezervat, ca să spun așa.

Evident, lucrurile vor fi dificile, pentru că de fiecare dată când intri pe o legislație de salarizare s-au creat deja, de câțiva ani de zile … Nu uitați că legislația de salarizare trebuia adoptată în rândurile anterioare, în 2022. Deci suntem acum 4 ani mai târziu și încercăm să facem minuni într-un interval de câteva luni, ceea ce nu s-a făcut în 4 ani.

„Nu avem de ce să avem niște așteptări foarte mari de creștere salarială”

Dragoș Pîslaru:  Și asta înseamnă că sindicatele, salariații, au niște așteptări foarte mari de la această legislație. Și să ne înțelegem, discutăm de un buget disponibil de 8 miliarde, pe care ar trebui să îl raportăm la masa salarială totală. 166 de miliarde este anul acesta, în lei. Puteți să faceți un calcul foarte ușor și să vedeți că nu discutăm de o creștere a masei salariale foarte mare.

Nu avem de ce să avem niște așteptări foarte mari de creștere salarială. Ci mai degrabă de ajustări, rezolvarea unor inechități, de a avea o grilă unitară. Dar toate aceste detalii le voi da luni, în conferința de prezentare.

Cotidianul: Aș vrea să vă mai întreb doar două lucruri punctuale. Jalonul acesta cât cântărește în bani? Deci câți bani sunt în joc pe jalonul acesta?

Dragoș Pîslaru: 770 de milioane de euro.

Cotidianul: Și sporurile se limitează la 20%, discuția inițială?

Dragoș Pîslaru: Cu siguranță aveți niște informații pe care le aveți din mai multe versiuni care au circulat. De data asta nu o să mai fie o versiune. O să fie un proiect care este asumat și pleacă de la un acord politic. Voi da toate detaliile, promit, începem cu ziua de luni, când vom publica.

Cu cât vor crește lefurile demnitarilor pe noua lege a salarizării. Acord la Cotroceni

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. Nu gasesc normal sa existe o asemenea diferenta de mare intre un salariu primit de specialii nostrii din justitie si ceilalti romani . Cu ce sunt acesti speciali mai presus de ceilalti salariati ?

  2. nu pierd nimic ca valoare numerica, dar pierd ca inflatia o sa le manance 10% din puterea de cumparare… minim, nu mai vorbim de devalorizarea leu-euro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.