EXCLUSIV Noua lege a salarizării, contestată din interiorul ANSVSA. Un angajat reclamă inechități grave și scăderi de venituri

Noua lege a salarizării unitare a declanșat un haos instituțional fără precedent la nivelul ANSVSA. 

„Prima problemă ar fi că legea, de la bun început, a fost proiectată prost. Cuprinde o categorie de personal cu responsabilități și restricții mai puține, dar cu salariul mai mare decât cealaltă categorie care are responsabilități mult mai multe”, a declarat, în exclusivitate, o sursă din sistem.

„Un proiect de lege complet rupt de realitate”

„Mi s-a spus că propunerea ar fi venit de la experții Băncii Mondiale. Eu refuz să cred asta. Înclin să cred că cineva de la noi s-a dus și a prezentat problema prost. În loc să precizeze că de fapt marea majoritate a angajaților sunt funcționari publici cu diferite specializări, a prezentat ca și când în acest sistem există medici veterinari și celelalte specializări și că medicii veterinari trebuie să beneficieze de coeficienți mai mari. Si asta a și ajuns în lege, coeficienți mai mari pentru medici veterinari angajați contractuali, ingineri contractuali dar mai mici pentru funcționarii publici care au responsabilități mai mari prin fișa postului. Și nu numai responsabilități ci și restricții”, a mai precizat sursa Cotidianul.

„Discriminarea pe baza anilor de facultate”

Documentul folosește un criteriu despre care angajații susțin că ar fi discriminatoriu: durata studiilor universitare de bază. Riscurile profesionale, responsabilitatea juridică și complexitatea muncii sunt complet ignorate, precizează sursa care a stat de vorbă cu reporterul Cotidianul. „Inginerii, chimiștii și biologii sunt marginalizați, deși fac aceeași muncă în aceleași laboratoare.”

„Nu contează că doi angajați desfășoară exact aceeași activitate, în exact aceleași condiții, produc aceleași rezultate. Nu contează că lucrează în același laborator, cu aceleași probe contaminate, expus acelorași riscuri”, a explicat sursa din DSVSA, subliniind că acest criteriu încalcă direct Decizia ÎCCJ nr. 66/2024 și directivele CJUE care statuează că „salariile de bază ar trebui să fie egale pentru munca de valoare egală”.

Razboiul intern și implicarea sindicatelor

Situația a degenerat odată cu intervenția sindicatelor și a federației care le reunește, mai spune sursa.

„Patru sindicate din federație au propus salarii egale prin creșterea coeficientului pentru toți angajații, indiferent de specializare, dar celelalte, susținute și de conducerea federației au propus trimiterea la Ministerul Muncii a unei propuneri în care coeficientul medicilor veterinari funcționari publici să crească față de proiectul de lege.

E drept, au cerut creșterea coeficientului față de cel prevăzut în proiect și pentru celelalte profesii cu atribuții de control, dar o creștere mult mai mică ceea ce ar fi dus în final la o discrepanță de peste 1600 de lei doar pe baza diplomei și nu a muncii efectiv prestate.”

Angajatul ANSVSA reclamă tăieri de salarii după 20 de ani de muncă

Sursa din ANSVSA mai spune că „proiectul conține anomalii greu de imaginat pentru anul 2026″.

„Dacă este să ne raportăm la salariile pe care le avem în acest moment — discutăm de salariile în plată, de salariul net pe care îl luăm în mână — ce s-ar întâmpla? Prin propunerea federației, medicii veterinari ar urma să ia mai mult (sau puțin mai mult), iar noi, restul, ar trebui să luăm mai puțin decât salariul aflat în plată la momentul acesta.”, a detaliat sursa Cotidianul.

Guvernul promite „sume compensatorii”, dar oamenii știu că aceasta este o capcană, completează angajatul din ANSVSA care a semnalat problema: „Se pot da o lună, două, după care pot spune că nu mai au bani. În plus, acele sume compensatorii nu se iau în calcul la CAS și CASS, adică la pensie.”

Memoriu direct la Minister

Angajații nemulțumiți vor să trimită un memoriu Ministerului Muncii. Ei cer coeficienți care să nu ducă la scăderea veniturilor nete actuale. Au pregătit textul și strâng semnături. 

„Salariile, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie indexate măcar cu rata inflației. Logica este simplă în România: eu, din salariul pe care îl iau, consum marea lui parte aici. Îți permiți un singur concediu pe an, și acela de maximum 5-6 zile, iar în rest, marea parte a salariului o cheltuiești în România, în economia românească. Banii se rulează în economia națională. Adică, despre ce discutăm?”, a concluzionat sursa.

Legea salarizării unitare este jalon în PNRR, iar termenul pentru adoptare bate la ușă. Prețul, dacă România nu adoptă legea, este pierderea a 770 de milioane de euro. Jalonul trebuia îndeplinit de multă vreme, dar guvernele care s-au perindat din 2021 până azi au evitat costul politic pe care îl reprezintă schimbările privind salarizarea din administrație.