România primește cel mai dur semnal economic din regiune. UniCredit reduce drastic prognoza de creștere și avertizează asupra riscurilor politice: „Guverne populiste, anti-UE”

Are România cea mai slabă economie din regiune? Economiștii reduc perspectiva de creștere

Potrivit raportului, UniCredit și-a redus estimarea privind creșterea economiei României în 2026 de la 1% la doar 0,2%, după ce, în primăvară, prognoza fusese deja diminuată de la 1,5%.

Dacă aceste estimări se vor confirma, România ar avea de departe cea mai modestă evoluție economică din regiune, în condițiile în care economiile Europei Centrale și de Est sunt așteptate să avanseze, în medie, cu aproximativ 2% în acest an.

Analiștii mai arată că România și Slovacia sunt principalele economii afectate de măsurile de consolidare fiscală, în timp ce Ungaria este influențată negativ de nivelul redus al investițiilor.

Raportul estimează că economia noastră națională ar putea reveni pe un ritm mai apropiat de media regională în 2027, când creșterea ar urma să ajungă la 2,3%.

Totodată, UniCredit consideră că întreaga regiune ar putea beneficia de efectele stimulului fiscal din Germania și de majorarea cheltuielilor europene pentru apărare.

Leul, inflația și dobânzile. Ce estimează UniCredit pentru următorii doi ani

Raportul economiștilor băncii italiene aduce și noi estimări privind principalele variabile economice urmărite de populație.

Aceștia au revizuit în jos prognoza de inflație pentru finalul anului, de la 6,7% la 5,5%, pe fondul unor așteptări mai favorabile privind evoluția prețurilor la energie și alimente. Pentru anul următor, inflația este estimată la 3,3%, chiar dacă România ar urma să rămână printre statele cu cele mai ridicate niveluri din regiune.

Potrivit raportului, „inflația ar putea scădea brusc deja de la mijlocul anului 2026, pe măsură ce din baza anuală dispar șocurile de pe partea ofertei. Șocul prețurilor la energie, care se estompează, și cererea slabă de consum ar putea reduce și mai mult inflația în a doua jumătate a anului 2027”.

În acest context, banca italiană estimează că și BNR va putea începe reducerea dobânzii-cheie în a doua parte a anului viitor, de la nivelul actual de 6,5%, până la aproximativ 6% la finalul lui 2027.

În ceea ce privește cursul de schimb, raportul anticipează că leul va continua să piardă teren în fața euro.

„Deprecierea leului a accelerat ca urmare a riscurilor politice. Ne așteptăm ca banda EUR/RON 5,2-5,3 să țină în 2026”, arată UniCredit, care estimează pentru 2027 un curs de aproximativ 5,33 lei pentru un euro.

Deficitul începe să scadă, dar România rămâne printre cele mai vulnerabile economii

Deși raportul aduce vești mai puțin optimiste privind creșterea economică, există și câteva elemente considerate favorabile, iar unul dintre acesta este deficitul bugetar, în privința căruia România ocupă locul fruntaș în UE.

Potrivit calculelor Unicredit, deficitul bugetar cesta ar urma să scadă de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026 și la 5,1% în 2027, chiar dacă va rămâne peste media Europei Centrale și de Est.

Totuși, economiștii avertizează că acest proces de ajustare fiscală poate fi afectat de evoluțiile politice.

„Ajustarea continuă a României ar putea fi încetinită de instabilitatea politică”, se arată în raport.

În același timp, analiza subliniază că o eventuală nouă creștere a prețurilor la energie sau o încetinire economică mai accentuată ar putea deteriora rapid situația finanțelor publice, în special în statele cu deficite ridicate.

Află și Sinteza Săptămânii. Cele mai importante modificări legislative din ultimele 5 zile

Economiștii vorbesc și despre riscul unor „guverne populiste, anti-UE”

Una dintre cele mai ferme concluzii ale raportului privește componenta politică, UniCredit incluzând România și Polonia în categoria statelor unde evoluțiile politice reprezintă un risc important pentru perspectivele economice. În aceste condiții, economiștii avertizează asupra posibilității unor schimbări de direcție.

În analiza băncii apare explicit avertismentul privind riscul instalării unor „guverne populiste, anti-UE”, evoluție care, în opinia economiștilor, ar putea influența încrederea investitorilor și stabilitatea financiară.

Raportul mai estimează că, pe fondul creșterii economice reduse și al deficitului încă ridicat, datoria publică a României va continua să crească. Se anticipează că va ajunge la pragul de 63% din PIB în acest an și la aproape 66% anul viitor.

Nu în ultimul rând, România ar urma să rămână statul cu cele mai ridicate costuri de finanțare din regiune, spread-urile pentru împrumuturile în euro fiind, potrivit analizei UniCredit, de două sau chiar trei ori mai mari decât în cazul Ungariei sau Poloniei.

Află și Cum a reușit România să depășească Cehia, Grecia și Ungaria și să primească 600 milioane de euro, buget record în regiune pentru noi investiții