AEI critică apelul Guvernului pentru reducerea voluntară a consumului

Asociația Energia Inteligentă (AEI) critică planul Guvernului de a cere reducerea voluntară a consumului de energie în orele de vârf. Organizația susține că măsura ar acoperi cel mult 5-10% dintr-un posibil deficit și ar transfera costurile către companiile care acceptă să își oprească activitatea.

Într-o analiză semnată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, Guvernul este acuzat că solicită industriei să reducă producția fără să ofere compensații. Companiile ar trebui să continue să plătească salariile și să suporte eventualele penalități pentru comenzile nelivrate. În același timp, acestea nu ar primi bani pentru energia pe care acceptă să nu o consume.

Reducerea voluntară, estimată la aproximativ 150 MW

România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, potrivit datelor prezentate în analiză. Dacă a doua unitate de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW. Situația ar putea deveni mai dificilă în perioadele de caniculă, când consumul crește. Seceta afectează și producția de energie din statele vecine, astfel că importurile nu sunt garantate în orele critice.

AEI estimează că reducerea voluntară a consumului ar putea ajunge la numai 100-200 MW. Valoarea considerată cea mai probabilă este de aproximativ 150 MW. Instituțiile publice ar putea reduce între 20 și 40 MW. O scădere similară ar putea veni de la centrele comerciale și clădirile de birouri. Industria ar putea economisi voluntar între 30 și 80 MW, iar gospodăriile între 20 și 50 MW.

În total, măsurile ar acoperi doar 5-10% dintr-un deficit estimat între 1.500 și 2.500 MW, susține organizația.

Primele economii pot veni din reducerea climatizării și a iluminatului ornamental. Pot fi amânate și încărcarea mașinilor electrice sau funcționarea unor pompe. Pentru economii mai mari, însă, ar trebui redusă activitatea industrială.

Oprirea fabricilor poate costa peste un milion de euro pe oră

Dumitru Chisăliță avertizează că o fabrică nu poate fi oprită și repornită la fel de simplu ca un aparat casnic. Unele procese industriale trebuie să funcționeze continuu, iar oprirea lor poate provoca rebuturi sau avarii. Companiile pot pierde producție, contracte și clienți. În plus, trebuie să plătească salariile și costurile de repornire a instalațiilor.

Pentru o reducere suplimentară de 500 MW, costul economic ar putea depăși un milion de euro pentru fiecare oră, potrivit estimărilor AEI. Organizația susține că reducerea consumului ar trebui făcută etapizat. Primele vizate ar trebui să fie consumurile care pot fi amânate, precum iluminatul ornamental sau climatizarea spațiilor comerciale.

Ar putea urma procesele industriale discontinue și liniile care pot încheia controlat un ciclu de producție. Procesele electrointensive și continue ar trebui oprite doar în situații grave.

Spitalele, alimentarea cu apă, telecomunicațiile, metroul, aeroporturile și structurile de ordine publică ar trebui protejate. Consumatorii casnici ar trebui afectați doar în ultimă instanță, prin întreruperi rotative.

AEI cere contracte și compensații pentru companii

Într-un mecanism de flexibilitate, companiile ar trebui plătite pentru capacitatea pe care acceptă să o reducă. Separat, acestea ar trebui să primească o compensație pentru energia efectiv neconsumată. Penalitățile ar trebui aplicate numai firmelor care acceptă contractual reducerea și apoi nu își respectă obligația.

AEI arată că România pregătea încă din 2025 un mecanism prin care consumatorii sau agregatorii să fie plătiți pentru reducerea temporară a consumului. Acesta nu este însă folosit în actuala situație, potrivit analizei. Organizația cere contractarea urgentă a flexibilității, notificarea directă a marilor consumatori și protejarea companiilor față de penalitățile comerciale. Autoritățile ar trebui să anunțe și ce cantitate de energie poate fi economisită în fiecare etapă.

„Oprește-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit”, este mesajul pe care statul îl transmite industriei în lipsa acestor măsuri, susține Chisăliță.

Președintele AEI afirmă că actuala situație este rezultatul deciziilor luate în ultimii 25 de ani. El invocă închiderea unor capacități de producție, lipsa sistemelor de stocare și dependența de importuri.

„Este naționalizarea responsabilității și privatizarea pagubelor”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

CITEȘTE ȘI

România, fără energie nucleară timp de trei săptămâni. Importurile devin plasa de siguranță