Procurorii DIICOT care anchetează „Cazul Caracal” au comis din nou un grav abuz: au dat publicităţii declaraţia lui Gheorghe Dincă, mai exact pasajul în care monstrul povesteşte cu lux de amănunte cum a violat-o pe Luiza Melencu! Şi nu într-o conferinţă de presă sau într-un comunicat, ci prin scurgerea informaţiilor din dosar către ziarul „Cancan”, publicaţie specializată în evenimente mondene!
Iar toată această golănie s-a derulat fără ca declaraţia să fie prezentată mai întîi familiei Melencu şi avocaţilor acestora! Fapta procurorilor este cu atît mai gravă, cu cît, de fiecare dată cînd avocaţii familiei au cerut să vadă dosarul, li s-a spus că ancheta este secretă sau că dosarul este pe la diferite instanţe.
În mod cert, declaraţia lui Gheorghe Dincă a fost dată publicităţii chiar de către unul dintre procurorii care anchetează cazul, căci nici unul dintre avocaţii familiei Melencu nu o cunoşteau, iar declaraţia era la dosarul cauzei, unde nimeni nu avea acces. În mod normal, avocaţii familiei Melencu ar trebui să sesizeze CSM pentru încălcarea legii chiar de către anchetatori, lucru deja anunţat de avocata Carmen Obîrşanu.
Lucru foarte grav este că această declaraţie, suspectă că ar conţine multe elemente inventate sau sugerate de către anchetatori nu aduce vreo lumină în dosar, căci nu a fost dată în cadrul unei audieri la care să participe şi avocaţii, ci doar o poveste pe care monstrul din Caracal a redactat-o în celulă, sub forma unui fel de „jurnal”, pe care apoi a prezentat-o anchetatorilor ca „declaraţie”!
Totuşi, dacă citim cu atenţie această declaraţie oribilă, observăm că sînt foarte multe elemente care duc la concluzia că Dincă nu a scris singur această „declaraţie” în celulă, ci a fost ajutat de „cineva”! De altfel, conform mărturiilor avocaţilor, la audierea lui Dincă, atunci cînd a prezentat acel „jurnal”, monstrul nu a vrut să răspundă la nici o întrebare, aşa cum se procedează la orice audiere, ci a insistat ca mărturia sa scrisă să fie ataşată la dosar, ceea ce duce la concluzia că nu putea să susţină în cadrul audierii ceea ce el pretinde că a scris singur!
Întrebarea cheie este, însă: ce au urmărit anchetatorii prin publicarea acestei declaraţii? Nu cumva intimidarea familiei Melencu, care a fost extrem de vehementă în contestarea felului cum s-a desfăşurat ancheta în cele opt luni de la dispariţia Luizei? În acelaşi timp, nu cumva s-a urmărit chiar umilirea acestei familii, ca pedeapsă pentru că nu a acceptat nici o clipă varianta că fata lor a fost ucisă de Dincă, în contradicţie cu singura pistă a anchetatorilor, care au vrut să încheie cît mai repede acest dosar cu teoria „monstrului singuratic”?
Nu trebuie să omitem faptul că, în ziua de 27 septembrie a.c., aceiaşi anchetatori au mai umilit familia Melencu, cînd au trimis mascaţii pentru a o lua cu forţa pe Monica Melencu, mama Luizei, în vederea recoltării de noi probe ADN ce urmau să fie trimise la FBI, iar pentru împotrivire i-au administrat o amendă uriaşă de 5.000 RON!
Publicarea acestei declaraţii a lui Dincă într-un ziar de cancan nu este doar o întîmplare nefericită, o scurgere de informaţii „pe surse”, ci o operaţiune gîndită de anchetatori ca încă o tentativă de a pedepsi familia Melencu pentru că nu a acceptat teoriile absurde ale anchetatorilor şi insistă că fata lor trăieşte şi că este victima unor reţele de trafic de persoane!
Acest incident ar trebui să facă obiectul unei anchete împotriva procurorilor care anchetează „Cazul Caracal”, pe care s-o dispună Inspecţia judiciară şi chiar SIIJ, fie la sesizarea familiei Melencu, fie prin autosesizare, astfel încît astfel de scurgeri din dosarul aflat în anchetă să nu se mai producă.
Culmea este că, deşi anchetatorii „Cazului Caracal” au fost acuzaţi de mai multe ori că nu dau dovadă de transparenţă în comunicare atunci cînd se cer Comunicate şi conferinţe de presă, iată că aceştia îşi depăşesc atribuţiile şi dau pe surse documente din dosar şi declaraţii halucinante, cu scopul de a umili familiile victimelor! Oamenii ăştia nu înţeleg diferenţa dintre comunicarea cerută de opinia publică şi scurgerea de informaţii cu scopul de a umili victimele!
Acest gen de operaţiuni ale anchetatorilor, prin care fac din acest caz dramatic (răpirea a două eleve) un banal subiect monden, nu duce la clarificarea dosarului, ci adînceşte şi mai mult neîncrederea opiniei publice în instituţiile statului, în general, şi în Justiţie, în mod special! Este şi motivul pentru care CSM, Inspecţia judiciară şi SIIJ nu trebuie să rămînă nepăsătoare faţă de scurgerea în presă a acestei declaraţii halucinante a lui Gheorghe Dincă.
Domnule Spanu,asta e Justitia Romana,care cere bani cu nemiluita si pensii speciale ,citez:”Judecătoria Brăila este a doua instanţă, după Tribunalul Brăila, care admite cererea de eliberare condiţionată formulată de fostul asistent al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, Viorel Milcu, condamnat definitiv anul trecut de Curtea de Apel Galaţi la opt ani de închisoare şi aflat în perioada de executare a pedepsei”(presa de azi)
sa nu ne mai miram daca peste 4 ani (de puscarie) Dinca iese si isi publica „Memoriile”!
Deci cine ar trebui bagati in puscarie pentru favorizarea infractorilor?
Din presa am aflat sirul lung de umilinte la care a fost supusa aceasta familie greu incercata: la inceput li s-a spus ca fata, usuratica, a plecat de capul ei, au fost supusi la detectorul de minciuni fiind ei suspectati, au fost tratati cu dezinteres ca oameni simpli ce sunt, au fost desconsiderati necomunicandu-se cu ei, au fost adusi in pragul disperarii prin adoptarea marturiei monstrului Dinca fara a se lua in considerare aspectul plauzibil al introducerii fetei pe piata de carne vie, ADN-ul tatalui, au supus familia la trauma recoltarii cu forta de probe fara explicatii si acum, maximum de cruzime si umilinta, aparitia acestor marturii a chinurilor la care a fost supusa copila lor. Aceste marturii pot determina in societate o aversiune puternica impotriva monstrului, pot deschide ochii copilelor naive, ar trebui sa-i sensibilizeze puternic pe parlamentari si pe toti cei care pot face ceva dpdv legislativ. Animalul acesta care poate fi foarte sensibil in privinta copiilor lui dar care a schingiuit fizic si psihic aceste copile, ar trebui sa primeasca o pedeapsa care sa sperie brutele umane de acest tip.
Vine din Marea disperare de a nu orienta atenția publica spre proxenetism.
Statul roman a umilit aceasta familie prin faptul ca pe cei vinovati in lungul sir de incompetente ii pastreaza in functii. De fapt, statul roman ii umileste pe toti cetatenii lui care trebuie sa se caciuleasca la toti functionarii statului pentru rezolvarea problemelor lor. Singura data cand statul roman ii pretuieste pe cetatenii de rand este la alegeri cand le cere voturile: votati-ne pe noi ca noi va promitem…
Si secția specială se desființează? Asa vor procurorii? sa fie scursurile acestei societăți chiar ei, cei care trebuie să respecte legea.
Tot o umilire intentionata a fost aprobarea invitarii familiei Melencu la Cotroceni in vederea unei intalniri cu KWJ, dupa care au fost pasati unui consilier care, chipurile, nu era la curent cu cazul!
Bietul Bunic, am impresia ca-si inchipuia ca daca vor veni „ceilalti”, se va schimba ceva. Atata timp cat de la varful Statului nu se da semnalul pretuirii fiecarui cetatean, indiferent de conditia lui sociala, se vor schimba cel mult oamenii cu aceleasi metehne: pleaca ai vostri, vin ai nostri, noi ramanem tot ca prostii…