A murit creatorul ADN-ului capitalismului

Inventatorul codului de bare, Norman Joseph Woodland, a murit la 91 de ani, pe 9 decembrie. Suferea de maladia Alzheimer. A lucrat ca inginer pentru IBM timp de 35 de ani şi s-a pensionat în 1987, la 13 ani de la introducerea pentru prima dată a codului de bare, pe un pachet de gumă de mestecat. Este cel care, în 1952, împreună cu asociatul sau Bernard Silver, a înregistrat brevetul codului de are. L’Humanite îl numeşte “părintele ADN-ului capitalismului”.

Până cum câteva decenii, gestionarea stocului de produse de către comercianţi era o activitate care cerea timp şi foarte multe resurse, iar aceasta reducea vânzările. Inventarul era însă obligatoriu, fiind singura modalitate de a raţionaliza comenzile. Asa s-a născut codul de bare, dintr-o necesitate de creştere a randamentului distribuţiei.

Primele încercări sunt similare celor care au dus la apariţia computerelor mecanice şi electromecanice. Este vorba despre cartela perforată, apărută în ţesătoriile din Lyon în perioada napoleoniană, care apoi au dus la apariţia primului calculator, folosit de fondatorul IBM, în 1890, pentru calculul recensământului din SUA.
În 1934, William Flint vine cu ideea ca fiecare cumpărător să-şi marcheze alegerile pe o cartela perforata, iar la casa aceasta cartelă urma să fie citită, iar produsele urmau să fie aduse pe o bandă rulantă. În acest fel, gestiunea stocului de produse urma să fie făcută automat, fără închiderea magazinelor şi fără folosirea unui număr mare de angajaţi pentru inventarele nocturne. Ideea a fost însă abandonată-calculatoarele vremii ce foloseau cartele perforate erau mult prea lente pentru necesităţile de consum ale americanilor.

În 1947, Silver şi Woodland reiau proiectul, însă folosind un cod scris cu cerneala sensibila la raze ultraviolete. Pentru scrierea codului de bare s-a folosit alfabetul Morse. Punctele şi liniile s-au transformat în bare groase şi bare subţiri. Citirea se facea precum abia inventata citire a sunetului direct de pe peliculele de film (prin imprimarea unui motiv cu grade diferite de transparenţă pe film, motiv care era luminat puternic, iar un tub fotosensibil traducea schimbarile de luminozitate în impulsuri electrice). Deşi foarte mare şi emiţând multă caldura sistemul codului de bare a fost înregistrat prin brevetul 2.612.994, in Statele Unite. Era in 1952.

“Aceasta inventie are drept scop sa clasifice automat obiectele plecand de la foto-raspunsul la liniile sau culorile care contin instructiunile de clasificare si care sunt imprimate pe obiectul respectiv. Inventia este o noua metoda de clasificare a produselor bazata pe partile variabile si invariabile ale motivelor imprimate. Acest cod permite si o standardizare a clasificarii. Ea are ca scop promovarea sistemelor de lectura fotisensibile”, se arata in brevet.

Deşi angajat la IBM, Woodland nu a reuşit să-şi vândă aici brevetul. Acesta a fost preluat mai târziu de o alta companie, care i-a adăugat şi ultimul ingredient, recent dezvoltat-razele laser. În 1974, primul produs cu cod debare, un pachet de gumă de mestecat, a fost pus în vânzare.