Acesta ar fi impactul ordonanței lăcomiei asupra bugetului

OUG 114/2018 privind măsurile fiscale,  zisă și a lăcomiei, despre care ministrul Eugen Teodorovici a spus că este cel mai curajos și îndrăzneț act normativ apărut după Revoluție, va avea un impact negativ direct asupra bugetului de stat de peste 2,26 miliarde de lei anual, echivalentul a aproximativ 17% din totalul beneficiilor sociale plătite de la bugetul de stat în 2017 este un exemplu de efect direct, arată un studiu Deloitte efectuat la solicitarea Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA).

Ordonanța, arată documentul, va avea efecte negative, printre care scăderea contribuțiilor la bugetul de stat, perturbarea concurenței din piața de gaze naturale, eșecul de a proteja consumatorii casnici, dar și riscul declanșării unor investigații la nivel europena pe tema unui potențial ajutor de stat pentru consumatorii industriali. OUG 114 prevede plafonarea prețurilor la gazele naturale și electricitate la 68 de lei MWh și instituirea unei taxe de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din domeniul energiei. Perturbarea pieței de gaze naturale și supra-reglementarea duce la modificarea planurilor de investiții și revizuirea inițiativelor de sprijin regional, cu efecte potențiale în cascadă asupra coridoarelor și hub-urilor integrate regionale și europene. De la un rol promițător de furnizor regional de securitate energetică, România ar ajunge să suplimenteze importurile de GN din afara UE, pentru a putea satisface consumul intern, se spune în studiu. Totodată, consumatorii industriali din România vor beneficia de un preț la gaze naturale din producție internă plafonat în mod arbitrar, la un nivel semnificativ inferior prețului de piață local/regional; aceștia vor trebui să răspundă imediat la acuzațiile companiilor similare privind acordarea de ajutor de stat. Recentele investigații anti-dumping efectuate de UE cu privire la companiile din țări terțe ce au achiziționat gaze naturale la prețuri preferențiale (de exemplu, Federația Rusă, SUA, Trinidad Tobago) indică un risc serios în această privință.

Autorii studiului susțin că piața concurențială a gazelor naturale va înceta să existe în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Restricțiile impuse de a vinde gaze naturale produse local la un preț plafonat, către destinații fixe vor face ca tranzacționarea să fie inutilă (furnizor-furnizor). Concurența în producția de gaz va scădea, întrucât producătorii locali de mici dimensiuni nu vor fi capabili să își finanțeze operațiunile la prețul nou. Producătorii locali de gaz (titulari ai licențelor de furnizare) vor trebui să vândă producția la un preț limitat, în timp ce alți furnizori locali/străini vor putea să revândă cantitatea respectivă de gaze naturale către partenerii lor (consumatorii non-casnici) cu o marjă nelimitată. Producătorii locali de gaze naturale (titulari ai licențelor de furnizare) vor fi obligați să plătească 2% din valoarea producției de gaze naturale, în timp ce furnizorii sunt obligați să plătească o taxă de 2% din marja operațională, iar producătorii străini/importatorii nu vor fi obligați să plătească nicio astfel de taxă.

Deși interesul consumatorului casnic apare ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra prețului final (de exemplu, taxa
de 2% din cifra de afaceri, recuperarea pierderilor înregistrate în trecut de furnizorii consumatorilor casnici) vor determina, în cel mai bun caz, menținerea prețului final la nivelul celui actual, până în februarie 2022. Cu toate acestea, măsurile vor conduce la înregistrarea de pierderi suplimentare (în cazul în care ANRE stabilește un preț fix către consumtatorii casnici, pierderi ce ar trebui recuperate oricum la un moment ulterior), sau la un preț final mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. România ar trebui să evalueze cu atenție implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie și să evite subvenționarea gospodăriilor care depășesc venitul mediu la nivel regional/național.

Ordonanţa 114 este „actul normativ cel mai curajos şi îndrăzneţ apărut după Revoluţie”, a declarat luni ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, în plenul Camerei Deputaţilor. El a precizat că, dacă va fi nevoie, vor exista alternative, dar doar dacă acestea sunt echitabile pentru cetăţeni. „Pot spune că OUG 114 este actul normativ cel mai curajos şi îndrăzneţ apărut după Revoluţie, având în vedere complexitatea domeniilor pe care le reglementăm. Dincolo de avizele legale obţinute, ar fi fost cu siguranţă [nevoie de] un timp mai îndelung pentru un dialog extins. A existat şi există deschidere pentru dialog din partea tuturor miniştrilor”, a spus Teodorovici, chemat de opoziţie în Parlament, pentru a da explicaţii cu privire la Ordonanţa 114.