Acuze dure la Atena: FMI serveşte anumitor scopuri în Grecia

FMI are misiunea de a nu lăsa “virusul” Syriza să se propage şi în alte state europene unde masele de tineri aşteaptă să-şi ocupe timpul cu lupta împotriva sistemului.

Acuze dure la Atena: FMI serveşte anumitor scopuri în Grecia

FMI are misiunea de a nu lăsa “virusul” Syriza să se propage şi în alte state europene unde masele de tineri aşteaptă să-şi ocupe timpul cu lupta împotriva sistemului.

Premierul elen Alexis Tsipras a lansat un atac dur la adresa FMI, după ce Fondul a respins noul plan de reforme propus de Atena, un plan care, cu cateva zile înainte, era considerat o bază bună de discuţii de către partenerii europeni.

Tsipras a sugerat ca FMI are o “poziţie bizară” cu doar câteva minute înainte de a avea o întâlnire cu directoarea Christine Lagarde. “Această poziţie bizară ascunde două lucruri: fie nu vor un acord, fie servesc anumitor scopuri în Grecia”, a spus Tsipras. “Respingerea în mod repetat a unor măsuri echivalente de către anumite instituţii nu s-a mai întâmplat până acum – nici in Irlanda, nici în Portugalia”, a precizat Tsipras pe Twitter.

Indicii bursieri au recţionat imediat la decizia luată miercuri de FMI de a respinge măsurile propuse de guvernul de la Atena, aceasta cu doar o zi înainte de summit-ul UE de joi, acolo unde se considera că se va ajunge la mult aşteptatul acord cu Grecia.

FMI a trimis Atenei contrapropunerile la planul anunţat deja de guvernul elen, însă acesta din urmă a fost considerat inacceptabil. Schimbul de documente şi replici a avut loc în cursul serii de marţi.

FMI este creditorul care a împrumutat cele mai puţine fonduri Greciei. Mare parte din fonduri vin din partea statelor puternice din zona euro şi din partea Băncii Centrale Europene. FMI este însă cel maai rigid partener de dialog dintre creditori. Economiştii fondului sunt nemulţumiţi de majorarea taxelor pentru companii propusă de guvernul elen şi de faptul că sistemul de pensii al Greciei rămâne aproape neatins de reformele propuse.

Pe scurt, FMI nu a cerut Greciei majorarea taxelor pentru companii, ci reducerea pensiilor şi majorarea TVA. În schimb, FMI a primit aprioape exclusiv creşteri de taxe şi niste reduceri minime care să afecteze fondul de pensii. Guvernul elen a refuzat să renunţe până în 2017 la politica actuala de suplimentare a celor mai mici pensii, aşa cum dorea FMI, şi a propus ca acest lucru să se întâmple abia din 2020.

Logica FMI începe să devină mai limpede. Fondul nu doreşte să transmită un semnal pe care îl consideră nepotrivit pentru alte state care se află în situaţii asemănătoare Greciei (atât economic, cât mai ales politic). A accepta creşteri ale taxelor, fără o reformă care să taie în carne vie şi să asigure, poate, o fiscalitate mai sănătoasă în anii următori ar însemna că FMI oferă un sprijin electoral indirect pentru partide anti-sistem precum Podemos, cu puţin înaintea alegerilor generale din Spania.

FMI are misiunea de a nu lăsa “virusul” Syriza să se propage şi în alte state europene unde masele de tineri şomeri educaţi abia aşteaptă să-şi ocupe timpul cu lupta împotriva sistemului. Pentru creditiorii Greciei este limpede că dacă îl determină pe premierul Tsipras să vina în faţa parlamentului de la Atena cu un acord aşa cum l-au dorit UE si FMI, revolta politică ar izbucni imediat. Astfel, Syriza s-ar transforma relativ repede într-un partid care va accepta condiţiile institutiilor financiare internaţionale şi care va putea fi epurat de aripa sa radicală. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care premierul Tsipras a acuzat că FMI serveşte anumite scopuri in Grecia. O serie de analişti greci consideră că Tsipras, exponent al aripii moderate a partidului, ar fi avantajat de o asemenea epurare şi ar putea continua mandatul. Rămâne de văzut dacă „microbul” puterii l-a atins pe tânărul Tsipras suficient cât să distrugă „virusul” radicalismului din Syriza şi apoi să guverneze aşa cum îi va cere Bruxelles-ul.

Prin respingerea de către FMI a propunerilor Greciei, urmată imediat de respingerea contrapropunerilor instituţiei de la Washington, negocierile se întorc din nou la impasul de până acum. Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schauble a declarat, din nou, că “trebuie parcurs un drum lung” până la ajungerea la un acord. “Nu poate să existe un acord fără aprobarea celor trei instituţii – UE, Banca Centrală Europeană şi FMI”, a spus purtătorul de cuvant al lui Schauble. “Asta se aplică în special pentru FMI”, a mai spus oficialul german.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.