Adevăratele priorități ale ministrului Sănătății

Misiune grea pentru noul ministru al Sănătății, Florian Bodog. Manager din sistemul de sănătate ajuns senator, decan cu probleme academice și confruntat cu suspiciuni de plagiat, noul ministru are o listă lungă de „bube“ ale sistemului medical pe care trebuie să le curețe.

De la scandalul transplanturilor neacreditate la infecțiile nosocomiale, de la oprirea exodului medicilor și recuperarea respectului față de halatele albe, la problemele de corupție și lipsa medicamentelor din farmacii.

Prima zi de lucru a ministrului Florian Bodog nu a început deloc bine. Am putea spune că a început chiar prost, cu un nou scandal în sănătate semnalat pe site-ul tolo.ro. Ziariștii au publicat o filmare care arată cum pacienților operați la Spitalul de Arși li se administrează resturi de substanțe anestezice folosite la alți bolnavi și păstrate în seringi.

Înregistrarea este făcută într-o sală de operație, iar o asistentă explică și arată unui medic cum se procedează. Acesta este al doilea scandal în care este implicat Spitalul de Arși, după ce în vara anului trecut un medic a trimis acelorași ziariști de la tolo.ro o înregistrare cu larve de viermi în arsurile unui pacient internat în stare foarte gravă. De altfel, acesta a decedat. Nu există încă o decizie luată împotriva celor responsabili de această situație, Parchetul de pe lângă Tribunalul București întocmind un dosar. Medicii de acolo au susținut mai mereu că spitalul ar trebui închis pentru că este o bombă plină cu microbi.

„Viziunea“ lui Bodog asupra sistemului

Florian Bodog a intrat în sediul Ministerului Sănătății în jurul orei 8.40, în pas vioi, pe ușa din față, și l-a părăsit două ore mai târziu pe ușa din spate, după care a revenit într-o oră și a salutat presa în trecere. A refuzat să răspundă la întrebările ziariștilor, precizând că prioritățile sale sunt cele din programul de guvernare. Adică, „viziunea“ principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu al sistemului medical, scopul final declarat fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetățean.

În acest sens, Guvernul susține construirea a opt spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație și a unui spital republican, în București, care să aibă peste 2.500 de paturi, 30 de clinici, centre de cercetare, un campus cu școală, grădiniță, magazine și un hotel cu minimum 2.000 de locuri de cazare pentru însoțitorii bolnavilor. Ambulanță în fiecare comună, 0% impozit pe venit pentru medici, dublarea asistenților medicali și salarii mai mari pentru medici, un program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa, reducerea cu minimum 35% a unor medicamente și o lege a sănătății până la sfârșitul anului.

Ce nu se spune în programul de guvernare este cum se vor găsi acești bani și care sunt termenele de finalizare ale multora dintre proiecte. Referitor la asigurarea a 3.000 de ambulanțe în fiecare comună, Bodog, audiat în Comisia de sănătate, nu a răspuns unei întrebări USR cu privire la cine va finanța plata salariilor ambulanțierilor și nici nu a răspuns la întrebarea privind bugetul prevăzut pentru 2017 pentru achiziționarea acestor ambulanțe.

Care este realitatea

Noul ministru al Sănătății preia totuși un bagaj încărcat cu tot felul de probleme rămase sau în curs de rezolvare. Le enumerăm pe cele mai importante:

– Infecțiile nosocomiale din spitale. Rapoartele din spitale arată, încă, niveluri ridicate ale acestora în spitalele din România.
– Corupția din sistemul medical.
– Lipsa medicamentelor din farmacii. Accesul la tratament al bolnavilor de cancer este restrâns.

În ultimii 8 ani, Uniunea Europeană a aprobat 62 de medicamente împotriva cancerului. Doar şapte sunt însă compensate în România. În oncopediatrie lipsesc vreo 4, 5 citostatice esențiale și nu scumpe, la adulți, unde situația este mult mai critică, lipsesc vreo 14 citostatice.

– Lipsa aparatelor de radioterapie. În România există 1 aparat la 1 milion de oameni, de cinci ori mai puţin faţă de media UE.
– Exodul medicilor.
– Consumul excesiv și nejustificat de antibiotice. România se află pe locul 2 în Europa în ceea ce privește consumul de antibiotice. Acestea, luate în mod nejustificat și abuziv, dezvoltă, în timp, rezistența la bacterii și nu își mai fac efectul.
– Sistemul informatic al cardului de sănătate care când funcționează, când nu.
– Epidemia de rujeolă și încăpățânarea cu care mulți părinți refuză să-și vaccineze copiii.
– Cadre medicale agresate în spitale.

„Îmi doresc să eliminăm această concepție potrivit căreia cel mai bun medic este trenul spre București sau avionul spre străinătate. Avem medici competenți. (…) Nu suntem cu absolut nimic mai prejos decât vecinii noștri cărora le plătim servicii medicale scumpe“ – Florian Bodog