Adrian Năstase: USL va prezenta pe 27 mai principiile de bază ale programului economic

Potrivit acestuia, după această primă prezentare a principiilor de bază ale programului economic al PSD, vor urma „prezentări sectoriale pe educaţie, pe administraţie locală, pe agricultură”. „Vom continua să prezentăm segmentele esenţiale ale unei alternative aşa cum o vedem noi”, a adăugat el.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD a adus în discuţie, cu acest prilej, anumite „lecţii ale crizei economice” pentru România, apreciind că în ţara noastră există tendinţa de a se construi „politici ambiţioase în momentele de criză”.

„Noi am avut, din păcate, un moment foarte prost de intrare în criză, atunci când, practic, deficitele gemene aveau un nivel foarte ridicat şi deficitul bugetar, care era la peste 5%, dar şi deficitul de cont curent, cam la 12% din PIB. În felul acesta, criza ne-a găsit oarecum într-o situaţie nefavorabilă şi, de aici, încercarea de a păstra în cămară cât se poate, de a construi politici pe termen lung încă din momente favorabile. Un guvern responsabil ar trebuie să facă cam ce am făcut noi în perioada 2000-2004 (…), lăsând în cămară şi pentru timpuri mai puţin bune” a subliniat fostul premier.

Acesta a vorbit, totodată, despre „necesitatea aplicării unor programe de ajustare, care să fie echitabile”. „Din punctul nostru de vedere, cea mai bună politică sub acest aspect rămâne aceea de a încerca să creăm cât mai multe locuri de muncă, astfel încât să încercăm să rezolvăm în acest mod problemele pe care altfel, pe termen, foarte scurt Guvernul actual încearcă să le rezolve prin ajustări, prin tăieri de cheltuieli. A cincea lecţie se referă la imperativitatea găsirii de stabilizatori automaţi adecvaţi – ar trebui să ne gândim la o anumită formulă de progresivitate în ceea ce priveşte sarcinile fiscale. Este evident că ceea ce s-a întâmplat în urma crizei actuale a dus la o suprerpolarizare socială, mai mare în România decât în celelalte ţări europene. (…) Din acest motiv, probabil că trebuie să gândim o formula care să fie mai echitabilă din acest punct de vedere”, a arătat liderul social-democrat.

În opinia acestuia, „modelul dezirabil” pe care trebuie să-l adopte România în contextul post-criză trebuie să fie unul de dezvoltare şi de creştere de tip participativ, bazat „pe reformarea sistemelor publice, pe modernizarea infrastructurii, pe creşterea competitivităţii, pe trecerea la economia verde”. „Obiectivul fundamental pentru perioada următoare ar fi crearea unui milion de locuri de muncă. Marile dezechilibre, inclusiv în domeniul sistemului de pensii, dar şi la asigurări de sănătate, cheltuieli sociale, învăţământ, se datorează faptului că, prin politicile de ajustare, s-a ajuns la o reducere considerabilă a numărului de locuri de muncă”, a afirmat fostul premier.

La capitolul „obiective tactice”, Adrian Năstase a enumerat un ritm mediu anual de creştere economică de aproximativ 4% pentru perioada 2012 -2020, asigurarea unui nivel de şomaj sub 6%, menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, menţinerea ponderii unei datorii totale în PIB sub 40%, creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, reducerea numărului de persoane cu risc de sărăcie de la cinci milioane estimat în 2009, la două milioane la sfârşitul anului 2016, reducerea decalajelor dintre urban şi rural cu 30% până în 2016. „Acestea sunt obiective de etapă, evident va fi foarte important să stabilim şi domeniile prioritare, ele sunt – educaţie, sănătate, infrastructură, agricultură, industrie şi energie, politici sociale”, a adăugat el.

În privinţa acţiunilor pentru relansarea economică, Adrian Năstase a precizat că USL se gândeşte la posibilitatea lansării unor programe naţionale care să vizeze pe de o parte infrastructura şi competitivitatea, programul de dezvoltare de parcuri industriale tehnologice, un program de stimulare a exporturilor, a IMM-urilor, program naţional de dezvoltare în domeniul energiei regenerabile, de dezvoltare rurală, de refacere, completare a sistemului de irigaţii într-un parteneriat public-privat, dar şi un program naţional de promovare a produselor româneşti. AGERPRES