Afară e viscol, dar încălziţi-vă la Teatru!

Teatrul Metropolis “Tartuffe sau Impostorul” O poveste despre obsesie, spusă în versuri. O familie fericită se destramă atunci când tatăl (Orgon) uită că are o datorie faţă de cei care îl iubesc şi se dedică în schimb cu pasiune oarbă lui Tartuffe, un bigot care pretinde ca vorbeşte în numele Divinităţii. Este totodată o poveste […]

Afară e viscol, dar încălziţi-vă la Teatru!

Teatrul Metropolis “Tartuffe sau Impostorul” O poveste despre obsesie, spusă în versuri. O familie fericită se destramă atunci când tatăl (Orgon) uită că are o datorie faţă de cei care îl iubesc şi se dedică în schimb cu pasiune oarbă lui Tartuffe, un bigot care pretinde ca vorbeşte în numele Divinităţii. Este totodată o poveste […]

Teatrul Metropolis

“Tartuffe sau Impostorul”

O poveste despre obsesie, spusă în versuri.

O familie fericită se destramă atunci când tatăl (Orgon) uită că are o datorie faţă de cei care îl iubesc şi se dedică în schimb cu pasiune oarbă lui Tartuffe, un bigot care pretinde ca vorbeşte în numele Divinităţii.

Este totodată o poveste despre instinct, despre nedreptate şi inegalitate, animată de caractere puternice, într-o cheie de joc neaşteptată şi proaspătă, ce aminteşte de actoria de film.

Conflictul din sânul familiei capătă, pe rând, accente comice, dramatice şi, în cele din urmă, tragice.

O comedie frumoasă despre bine şi rău, dar şi despre cât de greu e să deosebeşti binele de rău. Scandalul urcă pe scenă într-un spectacol deopotrivă amuzant şi tulburător, crud şi subtil.

Ca Teatrul. Sau ca viaţa.

O piesă interzisă prezentată în formă necenzurată!

Jean-Baptiste Poquelin Molière (15 ianuarie 1622 – 17 februarie 1673), autorul piesei, scria farse şi comedii pentru exigenţele Curţii rafinate de la Versailles, lovind dur în “preţioasele ridicule” ale vremii, biciuind moravurile societăţii aristocratice de atunci, profitând de faptul că se afla sub protecţia Regelui Ludovic al XIV-lea. Îmbinând baletul, muzica lui Luly, dansul şi teatrul, comediile sale au prins viaţă pe scenă în montări fastuoase.

Molière vede realitatea cu ochiul poetulului comic. Preocupat să ridice în picioare spectacole menite să zugrăvească natura morală a omului şi s-o îndrepte, n-a căutat să redea ideea de tristeţe a existenţei, ci, din contră, a demonstrat că e un dramaturg al râsului. Scopul lui a fost acela de a ne amuza. Şi a reuşit!

La vremea când scria piesa ”Tartuffe”, dramaturgul avea deja o întreagă operă, dar lipsea o capodoperă a comediei universale.

Impostorul sau “Tartuffe” ştie să găsească întotdeauna cuvântul potrivit pentru Orgon sau pentru doamna Pernelle, chiar şi pentru lucidul Cleant, dar nu scapă de farmecul erotic răspândit de către Elmira.

Sensibila, frumoasa şi plina de feminitate Elmira reprezintă pentru Tartuffe femeia dorită doar pentru o legătură pasageră.

Despre cum l-a învins Elmira pe Tartuffe, dar şi despre graba lui Tartuffe de a ajunge la scopul urmărit şi autotrădarea lui, precum şi despre răsturnarea de situaţie din final veţi avea ocazia să vedeţi în această comedie de moravuri

Versiune scenica şi dramaturgie de Victor Ioan Frunză. Decorul şi costumele: Adriana Grand.

În distribuţie: Adela Mărculescu, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Irina Bucescu, Lucian Rus, George Costin, Mădălin Bradea, Elena Ghimpeţeanu.

Sâmbătă, 25 ianuarie, la orele 16.00 şi 19.00.

“Gaiţele”

Florina Cercel, Ileana Stana Ionescu şi Rodica Popescu Bitănescu în Gaiţele

Una dintre cele mai valoroase comedii ale dramaturgiei contemporane românesti, “Gaiţele” sau “Cuibul de viespi” – cum se intitula la începutul anilor ’30, este un text de mare forţă dramatică.

Un spectacol cu un enorm succes care se bucură de creaţia şi palmaresul unor mari actori ai scenei româneşti.

Alexandru Kiriţescu a semnat o satiră socială, o numea el însuşi, “în care m-am străduit, cu adevăr şi mânie, să demasc lumea putredă ce mi se dezvăluise în toată hâda ei goliciune”.

Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător, cu o intensă activitate publicistică, s-a născut în 1888, la Piteşti, în familia unui funcţionar ceferist. Debutul său în dramaturgie a avut loc când autorul avea doar 22 de ani, cu piesa ”Învinşii”, despre care Tudor Arghezi spunea că este o ironie, deoarece autorul şi-a început cariera cu o piesă cu un nume de învins. Tot Arghezi aprecia piesa ca ”originală, dar lipsită de originalitate”!

Un spectacol de neratat, care nu poate să nu provoace râsul sau, cel puţin, de la care nu poţi ieşi fără a avea un zâmbet pe buze.

Regia: Dan Tudor. Scenografia: Corina Grămoşteanu. Muzica: Vlaicu Golcea.

Cu: Florina Cercel, Rodica Popescu Bităneescu, Ileana Stana Ionescu, Olga Delia Mateescu, Marius Bodochi/ Tomi Cristin, Pavel Bârsan/ Răzvan Oprea, Orodel Olaru /Dragoş Ionescu, Ilinca Goia / Mihaela Teleoacă, Monica Davidescu/ Ana Ioana Macaria, Carmen Ionescu/ Diana Dumbravă, Raluca Petra/ Afrodita Androne.

“Tarelkin”

Scenă din spectacolul Tarelkin

O comedie – glumă în două părţi, cu un prolog şi inserturi din “Procesul”, o satiră la adresa birocraţiei şi a sistemului poliţienesc, o comedie acidă, cu puternice accente parodice, în regia lui Gelu Colceag. Un text de o izbitoare actualitate, în traducerea Maşei Dinescu

Firul epic al piesei dramaturgului rus A.V. Suhovo-Kobîlin îi poartă pe iubitorii de teatru în Rusia ţaristă a secolului al XIX-lea. Acţiunea se desfăşoară în jurul unei crime de amploare, ce stârneşte numeroase controverse în societatea rusească din acea perioadă.

Regia lui Gelu Colceag, cu inserţii din “Procesul”, a doua piesă din trilogia socială a lui Suhovo-Kobilin, ritmul alternant al monoaloagelor, situaţii comice, confruntăriâle si intermezzo-urile de musical, decorul mobil şi polivalent şi jocul actorilor asigură calitatea spectacolului.

Decor: Iuliana Gherghescu. Costume: Iza Tartan. Măşti si efecte speciale: Adrian Damian. Muzica originală: Răzvan Diconu. Coregrafie: Vlad Logigan.

În distribuţie: George Ivaşcu / Marius Gâlea, Doru Ana, Dan Aştilean, Radu Gabriel, Alexandru Pavel, Gabriel Costin, Ana Covalciuc / Simona Grumezea, Alexandra Badea / Andreea Enache, Vlad Logigan, Mihai Munteniţa, Lucian Iftimie / Alexandru Vlad/ Alexandru Sinca, Viorel Păunescu, Sergiu Fleşner, Radu Solcanu, Sergiu Costache, Bogdan Şerban, Gheorghe Iordache, Cristea Teicu, Alexandru Grădinaru, Chrys Gherasim.

Luni, 27 ianuarie, la ora 19.00.

Teatrul Naţional Iaşi

„Onorabili în direct”, în premieră

În 24 ianuarie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la specracolul “Onorabili în direct”, care va avea loc la “Teatru la Cub”. Spectacolul marchează debutul în dramaturgie al cunoscutului avocat Nicu Volovăţ şi este pus în scenă de regizorul Sorin Militaru, ajutat de scenograful Cristian Marin.

În distribuţie: Teo Corban, Haruna Condurache, Livia Iorga, Andreea Boboc, Cosmin Panaite, Horia Veriveş, Irina Răduţu Codreanu, Daniel Busuioc, Ionuţ Cornilă, Delu Lucaci, Constantin Puşcaşu, Puşa Darie, Alina Mîndru, Erica Moldovan, Dumitru Năstruşnicu, Radu Homiceanu. Muzica live: Cosmin Maxim, Diana Roman, Bogdan Baltă (acordeon).

“Dacă ar fi să sintetizez, aş spune că «Onorabili în direct» e un pamflet al prezentului nostru, trăit zi de zi, în direct, prin presă, prin televizor, care a devenit toboganul de pe care toate ororile ne alunecă în casă, ne inundă viaţa. Din rama televizorului ne potopesc personajele cu viciile lor de limbaj şi de comportament, minciuna, impostura, incultura, ticăloşia. De fapt, suntem în acelaşi trist loc geometric desenat de Caragiale, între grotesc şi absurd, între şantajistul profesionist şi micul profitor, între aranjament şi deranjament, un popor aflat mereu între improvizaţie şi inspiraţie, fără opţiuni compatibile cu fiinţa lui profundă. Aşa că am rămas în continuare datori râsului şi plânsului.

Am scris despre România mea care s-a mutat în televizor, cu tot cu tragedia poporului, travestită într-o comedie zilnică în direct. Am încercat să vă spun că suntem prizonierii lui Caragiale, că tot el, Onorabilul nostru etern, face şi desface prezentul nostru «i-mediatic» …”, mărturiseşte autorul

Teatrul Radiofonic

“Regele, bufonul şi domnii şobolani”, cu Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele

Oglinda unei lumi în derivă, imaginea unui univers crud, aflat într-o evidentă criză, ajuns într-un stadiu crepuscular, ale cărui resorturi se desfăşoară între râs şi plâns, între grotesc şi poezie…

“Regele, bufonul şi domnii şobolani” – fabulă barocă, farsă, bufonerie şi mascaradă de Matei Vişniec – este noua producţie a Teatrul Naţional Radiofonic ce poate fi ascultată în premieră joi, 30 ianuarie 2014, la ora 19.00, la Radio România Cultural. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mihai Lungeanu.

Distribuţia este una de excepţie, în primele roluri fiind doi mari şi îndrăgiţi actori: Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele, care creează, în spectacolul radiofonic, un tandem actoricesc imbatabil, cuceritor prin talent, spirit ludic, capacitate de dedublare şi subtilă ironie… Un element tragic este exprimat în chip grotesc, o temă enunţată în termeni serioşi e tratată ulterior în stil comic, astfel încât, după un moment de încordare, un mecanism bufon, de destindere, restabileşte echilibrul. Unei imagini nu i se poate aplica o singură cheie, deoarece au loc adevărate salturi, discontinuităţi de la o stare de spirit la alta, schimbări de ton de la tragic la comic, subliniate şi prin accente auditive imprevizibile ori prin spectaculoase şi elaborate jocuri sonore…

Din distribuţie mai fac parte: Constantin Cojocaru, Florin Anton, Petre Lupu, Alexandru Georgescu.

Montarea lui Mihai Lungeanu accentuează în chip sclipitor paradoxurile piesei, calambururile, vorbele de duh, echivocurile prezente la tot pasul… În cadrul desfăşurării unei structuri tragice, proiectarea umorului sporeşte tensiunea, conferind spectacolului profunzime şi forţă filosofică. Râsul îmbracă forme incisive şi dureroase. Limbajul se rearticulează, ca-n piesele lui Eugen Ionescu, grotescul se proiectează într-o lume deznădăjduită, fără posibilitate de ieşire, cunoaşterea pură şi luciditatea generează sentimentul tragic, dar, în egală măsură, şi exploziile bufone…

Nebunia, libertatea, puterea, trădarea, manipularea, mecanismul istoriei, relaţia dintre conducător şi mulţime sunt doar câteva dintre temele spectacolului radiofonic „Regele, bufonul şi domnii şobolani”, remarcabil prin migala alcătuirii sonore, prin forma modernă şi incitantă, prin muzica expresivă, desfăşurată ca un comentariu permanent al acţiunii, prin felul cum se armonizează coloana auditivă cu vocile marilor actori prezenţi în distribuţie, prin imaginile pe care le creează în spiritul ascultătorilor…

Regia de montaj: Radu Verdeş, Bogdan Golovei şi Robert Vasiliţă. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Patricia Prundea. Regia tehnică: Vasile Manta. Redactor şi coordonator de proiect: Domnica Ţundrea.

Spectacolul “Regele, bufonul şi domnii şobolani” de Matei Vişniec va putea fi audiat în avanpremieră luni, 27 ianuarie 2014, la ora 11.00, la clubul de la hotelul “Ramada Majestic” de pe Calea Victoriei din Bucureşti.

Teatrul de Comedie

Votează-mă că te tai!!!

Niculae Urs în Votează-mă că te tai!!!

Teatrul de Comedie sărbătoreşte ca în fiecare an, la final de ianuarie, ziua de naştere a lui I.L. Caragiale – părintele spiritual al comediei româneşti.

Sunteţi aşteptaţi miercuri, 29 ianuarie, la ora 19.30, la “Sala Studio”, la one-man show-ul “Votează-mă că te tai!!!”, un spectacol găzduit de Teatrul de Comedie în care Niculae Urs apare pe afiş în triplă ipostază de autor, regizor şi interpret.

Recitalul are la bază articolele şi corespondenţa lui I.L. Caragiale şi îşi propune să releve personalitatea complexă şi contrariantă a marelui dramaturg.

Niculae Urs a absolvit în 1978 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale”, din Bucureşti, secţia actorie, clasa Marin Moraru – Adriana Popovici.

Interesul său de a aduce în faţa publicului, ca actor şi scenarist, operele mai puţin cunoscute ale marilor autori de comedie a putut fi remarcat în ultimii ani în două spectacolele inspirate de piesele şi proza scurtă ale lui A.P. Cehov: “Momâia”, jucat la Teatrul Nottara, unde a semnat şi regia, şi “Măscăriciul”, jucat la Teatrul Bulandra, avându-l ca partener de scenă şi regizor pe Horaţiu Mălăele.

“Veţi fi poate surprinşi, poate contrariaţi, dar în niciun caz dezamăgiţi. Spectacolul este rezultatul unei munci de cel puţin trei ani de zile, în care m-am străduit să nu schimb niciun cuvânt din cele spuse de genialul nostru nenea Iancu”, afirmă Niculae Urs.

“TNB pentru noua generaţie de creatori de teatru”

TNB, după restaurare

Pentru a veni în întâmpinarea tinerilor creatori de teatru, Teatrul Naţional “I.L.Caragiale” a lansat recent programul “9G” (“TNB pentru Noua Generaţie de Creatori de Teatru”).

Programul se va derula sub auspiciile Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală “Ion Sava”, care funcţionează în cadrul TNB şi care este definit, conform statutului său, drept “o şcoală informală de perfecţionare a artiştilor şi tehnicienilor, platformă deschisă experimentului şi investigaţiei teatrale şi interdisciplinare”.

Programul “9G” se adresează exclusiv tinerilor creatori de teatru, absolvenţi ai facultăţilor de profil, cu vârsta până în 35 de ani, neangajaţi în instituţii de spectacol. El se va desfăşura la “Sala Mică”, ce va deveni, în momentul încheierii şantierului de reconstrucţie a teatrului, un spaţiu destinat exclusiv tinerilor artişti. Producţiile care vor intra în repertoriul Naţionalului vor face parte din “Stagiunea Noii Generaţii la TNB”.

În contextul lucrărilor de refuncţionalizare ale Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”, care se apropie de sfârşit şi care vor transforma actuala instituţie într-un complex cultural unic în felul lui, are loc şi o reformulare a strategiilor viitoare ale acestei prestigioase instituţii naţionale de cultură din România.

Motto-ul “Un Teatru nou pentru un Public nou” stă la baza acestei redefiniri de profil, care pare să fie mai aproape de vocaţia contemporană a unui Teatru Naţional, aceea de a fi un posibil avanpost al artei spectacolului românesc, adresându-se tuturor categoriilor de public şi fiind deschis tuturor generaţiilor de creatori, inclusiv celor care bat la porţile consacrării.

Teatrul ACT

“Fidelitate”

Adelaida Zamfira şi Florin Busuioc în Fidelitate

Un asasin plătit, victima sa şi un soţ care neagă orice implicare. Tony, dator vândut la mafia italiană, este angajat să o ucidă pe Maggie. Maggie, nevastă depresivă, oprită să se sinucidă ca să fie asasinată. Jack, soţul care l-a angajat pe Tony sau doar o victimă la rândul lui? Cine a angajat pe cine? Tony e cu adevărat un asasin? Jack este un criminal cu sânge rece sau soţul încornorat? Oare Tony şi Maggie au un plan să stoarcă bani de la Jack? Şi până la urmă, cine o să moară?…O poveste Americană… dar şi o analiză plină de vigoare şi umor a vieţii de cuplu.

Această piesă, de Chazz Palminteri, este pentru prima oară pusă în scenă în România. Există numeroase montări pe scenele americane, precum şi o ecranizare de succes în regia lui Paul Mazursky avându-l în distribuţie chiar pe autorul acestei piese, Chazz Palminteri (Tony), care joacă alături de Cher (Margaret) şi Ryan O’Neal (Jack Connor). ”Poveste din Bronx” este filmul care-l aduce pentru prima dată pe Chazz Palminteri în atenţia publicului larg şi în calitate de scenarist şi dramaturg.

Regia: Dragoş Câmpan. Scenografia: Maria Dore.

Cu Adelaida Zamfira, Gheorghe Ifrim şi Florin Busuioc.

Clubul Dramaturgilor

“Ceva cu tăiţei”

Eva e actriţă şi soţul ei, Carol Baltazar, este autor dramatic. Într-o dimineaţă ce părea una obişnuită, ei sunt puşi în faţa unei provocări: ziarul pe care l-au primit este gol. Poate s-au terminat cuvintele? Poate nu mai sunt întâmplări? Sau poate e un îndemn ca fiecare să îşi construiască propria realitate după cum doreşte. Deveniţi ziarişti din întâmplare, Eva şi Carol trebuie să armonizeze binele propriu cu binele celorlalţi. Marilena Dumitrescu, cunoscută scenaristă TV, scrie un text care îmbină absurdul cu critica socială.

Filiala Bucureşti-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor şi Institutul Cultural Român, în colaborare cu Radio România Cultural, prezintă marţi, 28 ianuarie 2014, de la ora 18.00, la sediul ICR, în cadrul celei de-a cincea şedinţe a “Clubului Dramaturgilor” din actuala stagiune, spectacolul lectură cu comedia inedită “Ceva cu tăiţei”, de Marilena Dumitrescu. Din distribuţie fac parte tinerii actori, studenţi ai Universităţii Naţionale de Teatru şi Cinematografie, Aida Alexe, Alexandru Colfescu, Daniela Pârnac, Cosmin Barbu, Andra Rotaru, Diana Dreve şi Daniela Manea. Regia: Felix Dumitrescu.

Spectacolul va fi urmat de comentarii şi aprecieri ale publicului.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.