Alegeri într-un singur tur. Cum au ajuns PSD și PNL prizonierii propriului avantaj electoral?

PSD și PNL sunt cele mai vechi partide românești de după 1990 și au cea mai vastă rețea locală: cei mai mulți primari, cei mai mulți consilieri, cei mai mulți președinți de CJ-uri. Dacă România ar fi condusă doar după organigramă, cele două partide ar trebui să câștige tot, mereu, fără emoții. Dar România nu mai e o țară care votează după organigramă. România votează din ce în ce mai des împotriva ei.

Fiecare tur de alegeri din ultima perioadă a adus surprize, tocmai pentru că societatea s-a schimbat mai repede decât partidele mari. PSD și PNL au rămas, în multe privințe, încremenite într-un model vechi: prea mari ca să se mai poată adapta rapid, cu structuri grele, lente, incapabile să facă „flick-flackuri” când apare o criză, un val de revoltă sau un candidat neașteptat. Au forță, dar e o forță inertă, multă masă și puțină accelerație.

Astăzi, PSD și PNL seamănă cu două companii cu organigramă uriașă și sedii în fiecare oraș. Au angajați, au șefi de filială, au proceduri, au raportări, au rețele. Vând constant. Problema este că în momentele cheie, când piața explodează, când se decide competiția reală — nu se ridică la înălțimea propriei legende. De Crăciun și de Black Friday, le iau fața „magazinele online”: actorii rapizi, mobili, care prind emoția publică, care se mișcă în ritmul rețelelor sociale, nu în ritmul ședințelor de partid.

Și cifrele care ar trebui să confirme dominația lor ajung să arate, paradoxal, slăbiciunea. PSD are peste 1.600 de primari, PNL peste 1.100. Harta e roș-galbenă. Și totuși, în momentele decisive din ultimii doi ani, această „armată pesedisto-penelistă” nu a putut livra nimic — sau aproape nimic. În 2024, la primul tur al alegerilor ulterior anulate, nici PSD, nici PNL nu au reușit să-și ducă candidatul în turul II-lea. În 2025, și-au unit forțele și au reușit să repete eșecul la o scară mai mare.

Astfel apare întrebarea – Cum e posibil să controlezi administrația locală și să pierzi, repetat, bătălia care dă direcția țării?

Cum s-au descurcat fiefurile PSD–PNL la prezidențiale

În câteva dintre bastioanele clasice, diferența dintre scorul local și scorul la prezidențiale e atât de mare încât vorbește de la sine. Sigur, sunt alegeri diferite, tocmai de aceea discrepanța e relevantă: arată cât de puțin se transferă capitalul local în miza națională.

Aici sunt câteva exemple, dar harta este plină de astfel de cazuri.

Cluj –  fief PNL[1]

• La alegerile locale din 2024 PNL a obținut pentru funcția de președinte al Consiliului Judetean Cluj, prin domnul Alin Tișe, 120.436 voturi.
• La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, candidatul PNL, domnul Nicolae Ciucă, a obținut în județul Cluj doar 33.239 de voturi. La turul I al alegerilor prezidențiale din 2025, candidatul PSD+PNL+UDMR, domnul Crin Antonescu a obținut în județul Cluj doar 72.039 voturi.

Constanța – fief PNL

• La alegerile locale din 2024 pentru funcția de președinte al Consiliului Judetean Constanța, PNL prin domnul Florin Mitroi, a obținut 110.862 voturi.
• La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, candidatul PNL, domnul Nicolae Ciucă, a obținut în județul Constanța doar 29.944 de voturi. La turul I al alegerilor prezidențiale din 2025, candidatul PSD+PNL+UDMR, domnul Crin Antonescu, a obținut în județul Constanța doar 47.692 voturi

Dâmbovița – fief PSD

• La alegerile locale din 2024 pentru funcția de președinte al Consiliului Judetean Dâmbovița, PSD prin domnul Corneliu Ștefan a obținut 134.765 voturi, 58% din toate voturile exprimate.
• La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, candidatul PSD, domnul Marcel Ciolacu a obținut în județul Dambovita doar 56.694 de voturi. La turul I al alegerilor prezidențiale din 2025, candidatul PSD+PNL+UDMR, domnul Crin Antonescu, a obținut în județul Dambovita doar 33.617 voturi.

Mehedinți – fief PSD

• La alegerile locale din 2024 pentru funcția de președinte al Consiliului Judetean Mehedinți, PSD prin domnul Georgescu Aladin a obținut 67.807 voturi.
• La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, candidatul PSD, domnul Marcel Ciolacu a obținut în județul Mehedinți doar  40.466 de voturi. La turul I al alegerilor prezidențiale din 2025, candidatul PSD+PNL+UDMR, domnul Crin Antonescu, a obținut în județul Mehedinți doar 34.312 voturi.

Sectorul 3 – fief PSD

• La alegerile locale din 2024 PSD a obținut în Sectorul 3 din București, la primărie prin domnul Robert Negoiță 82.381 de voturi.
• La turul I al alegerilor prezidențiale din 2024, candidatul PSD, domnul Marcel Ciolacu, a obținut în Sectorul 3 doar  27.604 de voturi. La turul I al alegerilor prezidențiale din 2025, candidatul PSD+PNL+UDMR, domnul Crin Antonescu, a obținut în Sectorul 3 doar 31.124 voturi.

Cifrele de mai sus nu sunt doar o curiozitate statistică. Ele descriu un fenomen politic: votul local, chiar și în „fiefuri”, nu se mai transferă automat în vot național. Rețeaua poate aduce oameni pentru omul care decide bugetul județului sau pentru primarul care gestionează zilnic orașul, dar nu poate impune, cu aceeași forță, candidatul de la Cotroceni. Acolo se votează altceva: încredere, identitate, nerv, speranță sau, pur și simplu, „anti”.

Asta explică de ce alegerile locale într-un singur tur au devenit, pentru PSD și PNL, o pătură caldă peste o problemă rece. Într-un singur tur, un primar în funcție are un avantaj structural: nu trebuie să convingă o majoritate, trebuie doar să fie primul într-o competiție fragmentată. Nu trebuie să fie iubit; e suficient să fie „cel mai puțin contestat” sau „cel mai bine organizat”. Sistemul produce câștigători de funcții, dar nu produce lideri.

Pe lângă asta mai produce și o liniște falsă la centru.În multe locuri, acolo unde aceeași putere se reproduce de ani de zile, competiția reală dispare, miza scade, iar oamenii încep să simtă că votul e o formalitate. Când nu mai există suspans, scade participarea și se subțiază legitimitatea. Iar legitimitatea subțire e o otravă lentă: te ține în funcție, dar te face vulnerabil în clipa în care te lovește un val național.

Și aici apare paradoxul – PSD și PNL cred că un singur tur îi face puternici, dar de fapt îi face comozi. Îi ține pe post, dar îi slăbește ca organism politic. Când nu mai ai nevoie să câștigi majorități reale, încetezi să mai vorbești cu majoritatea reală.

Alegerile în două tururi ar fi, pentru PSD și PNL, o pierdere imediată. Le-ar strica confortul. Ar rupe din feude. Ar obliga la confruntare adevărată și ar expune candidații slabi care azi câștigă din inerție. Ar crește riscul de a pierde localități în care acum câștigă „din primul foc” doar pentru că adversarii se împart în trei. Ar crea presiune internă: competiție, selecție, nerv.

Două tururi înseamnă că trebuie să câștigi majorități, nu doar să ieși pe primul loc. Trebuie să fii acceptabil. Trebuie să aduni voturi din afara bulei de partid. Trebuie să ai candidați care pot fi votați și de cei care nu-i iubesc — ceea ce, în politică, e forma minimă de maturitate electorală.

De ce nu vor să vadă asta? Pentru că adevărul e scump.

[1] Datele electorale sunt luate de pe istoric.rezultatevot.ro și prezentaroaep.ro