Alegeri pentru Congres și pentru regulile inteligenței artificiale

Donațiile pentru Congresul SUA depășesc cu mult sumele înregistrate la ultimele alegeri de la jumătatea mandatului, în 2022. Creșterea de peste 100 de milioane de dolari vine de la una dintre marile decizii ale viitorului Congres – reglementarea sau nu a inteligenței artificiale. La profiturile uriașe obținute de companiile de inteligență artificială, câteva sute de milioane de dolari este o investiție minoră și extrem de profitabilă.

Donații record pentru Congres, în numele inteligenței artificiale

Financial Times scrie că frenezia donațiilor de campanie va reconfigura Congresul SUA și ar putea amenința capacitatea de a guverna a președintelui Trump.

În Statele Unite s-au format două tabere financiar-politice distincte – una împotriva reglementărilor suplimentare pentru inteligența artificiala și una în favoarea reglementarii și supravegherii acestei tehnologii de către stat. Puterea financiară din spatele acestor tabere vine de la unul dintre cofondatorii și președintele OpenAI (ChatGPT), respectiv de la Anthropic (Claude). Cei care susținut liberalizarea totală a inteligenței artificiale atrag atenția că rivalii lor nu sunt nicidecum pentru un control democratic al acestui domeniu, altfel imposibil, ci pentru concentrarea controlului inteligenței artificiale în mâinile unor elite politice.

Două tabere financiare se înfruntă pe terenul inteligenței artificiale

Tabăra dereglementării (OpenAI) este mai puternică la nivelul veniturilor. I se alătură Meta (Mark Zuckerberg), personaje din conducerea Palantir (creată de Peter Thiel, mentorul vicepreședintelui JD Vance). Potrivit Financial Times, această tabără este finanțată de mulți dintre donatorii președintelui Donald Trump. Se adaugă și Elon Musk, care a mobilizat milioane de dolari pentru a face lobby împotriva unor reglementari în statele americane pentru inteligența artificială.

Rivalii acestei tabere sunt finanțați de Anthropic, una dintre putinele mari companii de inteligență artificială care dorește mai multă reglementare.

Ultimatumul Pentagonului pentru Anthropic

Anthropic a intrat în conflict cu guvernul Trump. Motivul nu sunt donațiile de campanie, ci condițiile puse de Pentagon pentru contracte de inteligență artificială de 200 de milioane de dolari. Pierderile pot fi însă mult mai mari în perspectivă pentru Anthropic, o companie cotată de 380 de miliarde de dolari. Pentagonul dorește să nu aibă nicio restricție în utilizarea soluțiilor de inteligența artificială de la Anthropic. Fondatorul companiei, Dario Amodei, spune că este îngrijorat de cum ar evolua armele letale autonome și sistemele de supraveghere a populației, dacă toată tehnologia ar intra în mâinile Pentagonului.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a dat termen până pe 27 februarie pentru acceptarea condițiilor. ”Credem că inteligența artificială poate submina valorile democratice, mai degrabă decât să la apere. Unii utilizatori nu au limite în această privință”, a spus Amodei. Hegseth a ripostat și a amenințat că va invoca Legea producției pentru apărare, din timpul războiului rece, pentru a impune controlul guvernului asupra industriei, atunci când o cere interesul național. Această lege a fost aplicată în perioada pandemiei de administrațiile Biden și Trump, pentru a spori producția medicală.

Super-PAC și banii întunecați: cum AI lubrifiază politica americană

Revenind la miza alegerilor din această toamna, în America se înregistrează o creștere cu peste 40% a donațiilor de campanie. Creșterea vine din sectorul AI și miza este nereglementarea acestei industrii.

Politica americana este ”lubrifiată” de așa-zișii ”bani întunecați”. Sunt bani a căror sursă este ascunsă, în mod legal. Paravanul sunt, în general, ONG-uri și asociații comerciale. Ele primesc bani din partea donatorilor. Nu există limită stabilită prin lege, ca în cazul donațiilor clasice. Apoi, acești bani se duc la cel mai important vehicul sunt super-comitetele de acțiune politică.

Super-PAC sunt o găselniță menită să sporească presiunea finanțatorilor asupra politicienilor. Până în 2010, legea nu le permitea celor circa 400 de miliardari din SUA să finanţeze campaniile electorale. Alături de lobby-işti, ei încercau doar să-şi „cumpere” cate un post de ambasador. Lucrurile s-au schimbat însă radical în 2010, când cursa pentru fonduri electorale a fost total „liberalizată” de Curtea Suprema a SUA, care a permis aşa-numitelor Comitete Politice de Acţiune (PAC) să colecteze fonduri nelimitate. Teoretic, aceste comitete trebuie să fie independente faţă de candidaţi. Suma maximă cu care un individ poate contribui pentru un candidat este de 5.000 de dolari, însă in cazul unui super-PAC, un individ poate contribui cu milioane de dolari.

Spaima locurilor de muncă și puterea creatorilor inteligenței artificiale

În cazul luptei pentru dereglementarea inteligenței artificiale, se înfruntă mai multe super-PAC-uri. Leading the Future este susținut de OpenAI, Meta, Palantir, donatori ai lui Donald Trump, Elon Musk. De partea cealaltă se află Public First, finanțat de Anthropic, care dorește să strângă donații de 75 de milioane de dolari. Spre comparație, rivalii Leading the Future au adunat peste 120 de milioane doar în 2025.

Situația este asemănătoare cu cea dintre taberele pro și anti-cripotomonede, la alegerile din 2022. Diferența mare este că, dacă criptomonedele îi lăsau oarecum indiferenți pe americanii simpli, lobby-ul pentru dereglementarea totală a inteligenței artificiale întâmpină o rezistență la nivelul profund al societății. Oamenii sunt speriați de posibilitatea pierderii locurilor de muncă.

Banii care vor curge pentru alegerile din 2026 vor veni chiar din buzunarul lor. Cea mai mare companie AI, OpenAI, a avut venituri de peste 20 de miliarde de dolari în ultimul an fiscal. Peste jumătate din acești bani vin de la abonați (doar 5% din cei aproape un miliard de utilizatori de ChatGPT). O altă parte din venituri sunt din parteneriate strategice și integrarea inteligenței artificiale în diferite produse.

Viitor distopic sau utopic? Demisia unui insider OpenAI și avertismentul său

Veniturile vor și mai mari. Frankfurter Allgemeine Zeitung a realizat un interviu cu o cercetătoare germană care a demisionat de curând de la OpenAI. Unul dintre motive – compania lui Sam Altman ia în calcul să introducă reclame. Lui Zoe Hitzig i se pare înfricoșător pentru că, spre deosebire de platformele sociale, unde algoritmii obțin informații despre utilizator în funcție de clickuri și ceea ce cumpără, chatboții sunt mult mai insidioși.

”Utilizatorii le încredințează gândurile lor private și chiar cele mai profunde temeri. Introducerea publicității creează un stimulent pentru companii de a maximiza timpul pe care utilizatorii îl petrec cu chatboții. Și mă tem că încă nu înțelegem pe deplin consecințele sociale și psihologice pe care acest lucru le poate avea. Iar când combin aceste două aspecte – maximizarea timpului petrecut cu o tehnologie care are acces la gânduri private –, mi se pare destul de înfricoșător”, spune ea.

După demisia de la OpenAI, Hitzig vorbește despre un viitor distopic, pentru care are un remediu utopic. Ea ar dori ca unii utilizatorii plătitori ai inteligenței artificiale să fie selectați în consiliile de supraveghere ale acestor companii. Ar trebui să aibă un cuvânt de spus în gestionarea informațiilor personale ale sutelor de milioane de utilizatori. Altfel, spune ea, ”ceea ce mă sperie cel mai mult este un viitor în care puterea economică este concentrată în foarte puține companii care dețin datele personale ale tuturor”.