Treptat, inflația devine un fenomen global. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO) a publicat, pe 6 mai, un raport carte indică o creștere a prețului alimentelor pentru a 11-a lună consecutiv. Prețurile au atins niveluri nemaivăzute începând din 2014. FAO ia în calcul prețul cerealelor, oleaginoaselor, lactatelor, cărnii și zahărului.
În luna aprilie, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la zahăr, uleiuri (mai puțin la uleiul de floarea soarelui), carne, lactate și cereale (FAO estimează că prețul grâului nu va crește, preconizând o producție cu circa 6% mai mare în UE față de anul trecut). Media prețului cerealelor va fi însă mai mare, din cauza secetei din America de Sud.
Unii analiști au început să facă referiri la legătura istorică dintre creșterea prețului la alimente și revoltele sociale. Ultima mare creștere a prețurilor s-a înregistrat în perioada 2010-2014. În 2011 a fost așa-zisa primăvară arabă, iar multe publicații internaționale au pus izbucnirea revoltelor pe seama scumpirii alimentelor, cel puțin în cazul Egiptului și Tunisiei.
Semnalul de alarmă de mai sus este important în special în cazul țărilor mai sărace, acolo unde populația cheltuiește o mare parte din venituri pentru alimente, spre deosebire de țările dezvoltate. Și mai grav vor fi afectate țările mai slab dezvoltate care importă alimente. Din păcate, în cazul României, importurile au crescut.
O analiză publicată la finbalul lunii aprilie de Michael Every, economist la Rabobank, arată că lumea trebuie să se aștepte la o creștere considerabilă a prețurilor alimentelor. Nu este vorba doar despre efectul condițiilor meteo dintr-o parte sau alta a lumii. Este, vorba, în primul rând, despre haosul care s-a instalat în lanțurile de aprovizionare din cauza restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei. Lumea este afectată de un blocaj logistic, iar unele mărfuri nu mai pot fi expediate.
În paralel cu prețul alimentelor, crește prețul locuintelor și al chiriei. La asta contribuie și dobânzile apropiate de zero, care au atras populația să contracteze credite ipotecare. Același Michael Every amintit mai sus propune o explicație: guvernatorii băncilor centrale și-ar dori ca întreaga lume să-și investească banii în acțiuni, astfel încât băncile centrale să aibă un mecanism practic de a ridica și coborî economia cât mai repede. Dar acest lucru poate fi făcut și prin prețul locuințelor și este și mai eficient: de ce s-ar obosi Federal Reserve, spre exemplu, să umfle prețul acțiunilor atât timp cât nu toata lumea deține actiuni, când poate să umfle prețul locuintelor, de care întreaga lume are nevoie.
Nu in toate tarile a crescut pretul alimentelor si ma refer strict la tarile civilizate real care stiu ce inseamna viata cetateanului, care isi respecta cetatenii indiferent de religie, sex sau piele! Ca in Romania toate cresc mai ceva ca ciupercile dupa ploaie, este reforma politica a guvernului mieu! Ce sa faca patronii si agricultorii daca nu sunt ajutati cu nimic si preturile la gaze si energie electrica cresc pana la cer? Nu motivati ca patronii cresc preturile ca nu tine! Totul e cu baza in politica guvernamentala! Amintiti-va ca pretul petrolului era foarte jos la bursa si in Romania cresteau preturile incepand cu gazul pana la pretul locuintelor!
Ce nu pricep este cine cumpără case/apartamente nu numai la noi. Treaba cu omul de rînd nu ține, numai la mine pe scară sînt 7 ap goale, cîte unul cu 4 oameni şi unul cu 3, cîteva cu doi iar majoritatea cu unul şi aceia, cei mai mulți, trecuți de 70 de ani. Blocul are 10 etaje şi 4 ap pe etaj.
Am 3 cunoscuți ce aveau cîte un ap dat cu chirie. Nu mai au cui şi chiriaşii le-au plecat. Unul se plîngea că nu l-a sunat nimeni aproape de un an. Toți au rate la bancă.
În SUA şi Canada se cumpără cu mai mult decît se cere, e un fel de licitație în sus. De multe ori cu banii jos. Unele materiale de construcție s-au scumpit de 4 ori.
La noi s-au împrumutat cu cîteva zeci de mii de euro. Rezervele Federale au scos din nimic cîteva mii de miliarde de dolari. Aceşti dolari au ajuns în economia reală cu toate că directorul spunea că nu au cum. Este dovedit empiric, dolar la dolar, prin indicele M2, masa monetară, că aceşti bani au ajuns în mâinile cîtorva.
La fel au ajuns o parte din împrumuturile făcute în numele nostru al românilor.
Poate e vorba de aceşti bani în imobiliare. Poate cu aceşti bani, făcuți din piatră seacă, vom fi expropriați; 2030, nu vei avea nimic dar vei fi fericit.
Sa-i multumim lui Johannis si Guvernului Meu, Parlamentului Meu, Partiei mele, Statunii Mele, pentru ce va urma, cresterea taxelor, alimentele si cele de baza din ce in mai scumpe, da , noi ne laudam prin gurita lui Citzu cel mic, si a lui Johannis cel Imens
Ai ce-i al tau, al tau ? N-ai, descurca-te cu ce-ti ofera altii. Industrie, terenuri agricole, gaze naturale, paduri si multe alte nimic al tau, toate apartin unor corporatii.
„Romania refuza sa intre in criza”… cine mai ia in ziua de azi decizii financiare pe ce se intampla in Romania si pe promisiunile politicienilor isi merita soarta.
Ni se mai scot ochii cu fondurile de pensii ce investesc în case. Dacă-i aşa înseamnă că au scos banii de altundeva, au vîndut în draci, că doar nu țineau banii la saltea. Care-s sectoarele ce pînă mai ieri duduiau şi azi s-au prăbuşit datorită retragerii fondurilor de pensii?
„Minciuni şi fraze-i ce statele susține”. (Eminescu)
Eu am reușit sa vand casa la un preț rezonabil. Din acest moment s-a încheiat citatul. A durat totuși destul de mult , acum toată energia este canalizata pe pregătirile de plecare definitiva din tara. Cine-si imaginează ca în România va mai fi bine se imbata cu apa rece. Ca atare adio preturi de Elveția la curent , gaz , apa , alimente etc. Sa plătească aceste preturi onor președintele impreuna cu guvernul sau , nu mai sunt dispus sa accept acest gen de politica de exterminare.
(I) Toate bune si frumoase, @Calin Marchievici, numai ca din start sunt gresite „criteriile” „analizelor”. Singurul bun fiind titlul articolului, care-ti apartine. Comparatii anapoda („star”-uri de tot felul cu vilele lor, daca nu satele si insulele lor exclusive, pe de-o parte, tipilor care sed în colibe din butoaie goale si-alte aruncaturi, fara nici o „cucerire tehnica”-n interior, nedându-li-se nici o atentie. Vezi Africa, 2 miliarde de locuitori ai unui continent bogat si devastat, marea majoritate a locuitorilor caruia sezând în mod traditional în bidonviluri. Sau America de Nord, Sud si Asia. India, 1 miliard 400 de milioane de locuitori, majoritatea, precari. SUA, 100 de milioane de fara adapost, cu someri sau maturatori de strada, etc., dormind pe scari si-n pivnite … Plus drogatii. „Investind” în nimic altceva. Europa, distrusa prin imitarea încapatânata, de 80 de ani, cel putin, a SUA.). Preturile”alimentelor” din pubele, sigur n-au crescut. Ori ale resturilor zilei din supermarket-uri, date, eventual, de pomana câte unei asociatii de-ntr-ajutorare. Pensiile, pentru cine le are, fiind „speculate”-n Bursa de fondurile care le „gereaza”, fonduri care, de altfel, falimenteaza cu repetitie. BURSA, cererea si oferta = unele din cauzele scumpirilor (cf. cresterea exponentiala a populatiei si a sirului de scumpiri de pe parcursul unui santier de constructii. De multe ori, parasit, de altfel).
(II) Alimentele : seceta. Solurile care se dezertifica, din cauza armelor si manevrelor militare si-a despaduririlor masive, inclusiv. + mimetismul + instinctul speculativ : omul vede, aude, citeste anunturile de mica publicitate, compara, asa ca vinde mai scump. SCUMPIREA = INFLATIE. Bancile centrale aruncând pe piata bancnote fara acoperire ($, în care însa se face majoritatea comertului mondial, fiind prima). Asa ca, imobiliarul = valoarea de rezerva. Tot se duce dracului, macar s-am un acoperis (care sa se prabuseasca la un cutremur sau alunecare de teren) deasupra capului. Moarte costisitoare. Fiindca resursele naturale (începând cu PAMÂNTUL, de constructie, inclusiv, ajuns compost) s-au devastat. „Viata ca o prada”.
@parere : „tarile civilizate, care-si respecta cetatenii”. Nu exista „tari civilizate”, care sa-si „respecte cetatenii”. Preturile agricole (alimentare) = un SCANDAL enorm, care dureaza de ZECI, daca nu de SUTE de ani. Taranii („fermierii”) obligati sa-si vânda produsele (si spun bine, „OBLIGATI”), unor conglomerate monopoliste care-i „platesc” la „preturi” de NIMIC. 0,20 de euro, sau asa ceva, litrul de lapte. Fa socoteala, pentru o vaca, având nevoie de-un grajd (= sanatate si igiena), si care manânca. 0, 20 de euro litrul de lapte. De aicea pleacând batjocura. Fa socoteala de câte vaci ai nevoie, adica de câti litri de lapte, ca sa-ti poti cumpara, sa zicem, un dulap dintr-un an de „venituri”. Sau gândeste-te la kg. de carne. Alta bataie de joc. Taranul („fermierul”) „câstigând”, în felul asta, de la 150 la vreo 600 de euro de „salariu” lunar. Sa te „instalezi” la tara costând bine de tot. Si daca stai acolo (în sate fara mijloace de transport si internet, cel putin, din cauza depopularii lor prin industrializare, a exodului urban, urmarea asa-ziselor „venituri” ale taranilor), esti, în mod sigur, vecin cu „vesnicia”. Lucru care li se aplica si castelanilor, care trebuie sa-si întretina, si n-au mijloace, proprietati lasate mostenire de-a lungul generatiilor. Ferme, sate turistice rentabile sau castele monumente istorice (cu toatele, implicând subventii de la stat, dar si investitii personale, si grele) = corvoada uriasa, munca de Sisif.
@Caline … te intrebi pentru ca habar n-ai de economie ! N-o spun pentru a te jigni !
SE anticiopa o uriasa infalte si banii cash trebuie investi in ceva non-influentabil de devalorizarea banilor
adica … ca EXEMPLU obiectiv
– daca o casa costa acum un milion si valoarea milionului, ramas numeric milion (!), prin devalorizare va fiu post-inflational de doar 700 de mii (adica poti cumpara in viitor cu el ce poti azi cu 700 mii)
Cu cat trebui cumparata casa azi azi pentru NU avea a avea ca putere de cumparare o pierdere din incercarea de-a trece
CASH-ul peste inflatia CASH-ului 😀 fara pierderi valorice ?
Sti regula de 3 simpla sau … proportiile algebrice (ecuatiile rationale de gradul 1) ? 😀
Daca un milion azi va fi 700 mii maine cat trebuzie sa ai azi pentru a avea un milion maine ? (probleama clasa de 4-a !)
1 000 000/700 000= x/1000 000 => x= 1000 000/700 000*1000 000 = 1 428 571,4
Pricepi sau vrei desenat 😉 ?
😉
mishteaux, am stat peste 10 ani în SUA şi Canada, nu-ncerca să mă-mbrobodeşti, treaba nu-i koşeră. Sau poate îi.
@Caline …dac-ai stat atat in USA ar trebuie sa sti ca treburile bancare chiar sunt kosere la „ei” !
In ce stat federal ai tarit …eu am fost in Oregon 5.5 ani 😉 … demultisor !