În perioada 14 – 23 octombrie Accademia di Romania din Roma invită la un eveniment de anvergură internaţională – Festivalul internaţional de muzică clasică şi preclasică „altreRisonanze – dall’antico al moderno”. Acest Festival se doreşte o incursiune în tradiţia muzicală reliefată de diverse culturi ale lumii: de la moşteniri muzicale străvechi, trecând prinRenaştere, Baroc, clasicism, până la cumpăna secolelor al XIX-lea şi al XX-lea ajungând in zilele noastre, de la culturi occidentale de referinţă (Italia, Franţa, Germania, Austria, Spania), până la cea sud-americană. Toate aceste popasuri sunt realizate prin intermediul unor artişti de mare valoare din Romania şi Italia.

Soprana Angela Bucci in Begl’occhi, bel seno, madrigaluri de dragoste
Un loc aparte îl reprezintă muzica românească, căreia îi este dedicat şi concertul de închidere a Festivalului, având ca oaspeţi muzicieni de elită din Romania. Un alt moment important al festivalului va fi constituit de prezentarea, într-una dintre cele mai frumoase şi de tradiţie săli de concerte din Roma – „Oratorio del Caravita” – a unei variante inedite (pentru 12 instrumente şi solist) a „Simfoniei a IV-a” de Gustav Mahler pentru a marca 100 ani de la moartea compozitorului austriac.
În cadrul Festivalului trebuie subliniată şi colaborarea cu asociaţia muzicală „Incontri Mediterranei”, ce se dedică muzicii vechi în Italia, cât şi strânsa colaborare cu muzicieni din sfera Radio-ului din România, în ceea ce priveşte muzica nouă. Ca o garanţie în plus a reuşitei, concertele incluse în program au fost deja certificate de către public şi presă în cadrul altor festivaluri de anvergură cum ar fi: „Cantiere Internazionale d’Arte” – Montepulciano, „Festival Roma Barocca” – Roma, „Festival Internazionale di Organo e Strumenti Antichi”, la Orte, „Ostia Classic”, în Ostia, „L’Ascolto in Concerto” din Roma.
Concertele din cadrul festivalului se vor desfăşură în Sala de Concerte de la „Accademia di Romania” şi la „Oratorio del Caravita”.
Din program: „La Paix de Parnasse”, cu piese de Fr. Couperin, J.J.Froberger, J.Ph. Rameau, J.S. Bach, D.Scarlatti, la clavecin, Cipriana Smărăndescu, „Dal Barocco al Galante”, cu sonate pentru vioară şi clavecin obligat de: J.S. Bach, C. Ph. E. Bach, W. A. Mozart, J. Haydn, interpretate de Mauro Lopes – Ferreira la vioară şi Cipriana Smarandescu, clavecin, „Begl’occhi, bel seno”, madrigaluri de iubire şi erotice din sec. al XVII-lea italian, pe muzică de C. Monteverdi, B. Strozzi, F. Cavalli, G. Caccini, S. Landi, S. d’India, G. Frescobalci, G.F. Sances, W. Byrd, B. Pasquini, J.P. Sweelinck, cu soprana Angela Bucci. Săptămâna este dedicată Spaniei şi Americii de Sud , sub titlul „Un solo cammino”.

Splendida cladire a Accademia di Romania
„La vita celestiale” este închinată centenarului morţii compozitorului austriac Gustav Mahler, cu „Simfonia a IV-a în Sol major, sub bagheta lui Andrea Riderelli, cu Angela Bucci.
Duminică 23 octombrie, are loc conferinţa „File din hronicul muzicii româneşti”, cu colaborarea ansamblului „Konick”, format din Mihai Dina, Andrei-Cristian Theodoru, Vasile Mocioc, Cristian-Eugeniu Petrisor clarinet, Laura Smarandescu pian.
Un adevărat spectru de culori şi ritmuri
Astă-seară un extraordinar concert, „dal barocco al galante”. Programul se propune ca o incursiune în lumea sonatelor pentru vioară şi clavecin din cultura germană şi austriacă, pornind de la magistralul stil baroc al lui Johann Sebastian Bach, trecând prin moştenirea unuia dintre fiii acestuia – Carl Philipp Emanuel Bach – pentru a culmina cu zorii clasicismului muzical, concret, stilul galant al lui Haydn şi Mozart. Protagonistul recitalului este unul dintre cei mai bine cotaţi violonişti în spaţiul muzical baroc internaţional, Mauro Lopes Ferreira – prima vioara a ansamblului „Concerto Italiano” condus de Rinaldo Alessandrini, membru al altor grupuri de renume, precum celebrele ansambluri conduse de către Jordi Savall (Hespèrion XXI, La Capella Reial de Catalunya, Le Concert des Nations), orchestra baroca Divino Sospiro, ansamblurile Zefiro şi Cafè Zimmermann etc. Un alt element de o mare importanţă este faptul că Accademia di Romania are şansa de a prezenta publicului din Roma – prin intermediul violonistului Mauro Lopes Ferreira – sunetul inconfundabil al unei viori de o extremă valoare, un Guadagnini original din secolul al XVIII-lea. Acelaşi program a fost prezentat la cea de-a 10-a ediţie a „Festival Internazionale di Organo e Strumenti Antichi” de la Orte, iar fragmente din program au fost înregistrate „live” într-un concert organizat de casa discografică „Velut Luna” din Milano.

Harpistul Lincoln ALmada
Duminică, în Sala Concerte de la Accademia di Romania: „begl’occhi, bel seno… madrigali amorosi ed erotici del ‘600 italiano”. Lucrările incluse în program aparţin unor compozitori extrem de importanţi din acea perioadă: pe lângă Monteverdi, B. Strozzi, S. d’India, G. Kapsberger, F. Cavalli, G. Caccini, G.F. Sances, G. Frescobaldi. O incursiune într-unul dintre genurile cele mai apreciate din cultura italiana a secolului al XVII-lea –madrigali amorosi pentru voce şi basso continuo – unde splendoarea vocii umane, virtuozitatea şi spiritualitatea cântului se regăsesc din plin în timbrul particular al vocii sopranei Angela Bucci. Specialistă într-un astfel de repertoriu, variantele sale interpretative (mai ales în cazul madrigalelor lui Monteverdi) se regăsesc şi în înregistrări realizate de etichete precum Glossa, Brilliant Classics.
Programul a fost prezentat în diverse festivaluri din Italia, cum ar fi „Ostia Classic”, „L’Ascolto in Concerto”.
Miercuri, 19 octombrie, la ora 20:00, „…un solo camino”, la Accademia di Romania.
Harpa iezuită, instrument ce poartă încă această denumire în America de Sud, s-a păstrat în forma sa din secolul al XVI-lea (moment în care a fost adusă de către misionarii iezuiţi), fiind instrumentul principe în muzica tradiţională a regiunilor guaranì (nordul Argentinei, Paraguay şi sudul Braziliei). Programul propus pune alături harpa diatonică din secolul al XVI-lea şi chitara barocă de la sfârşitul secolului al XVII-lea, două instrumente care, chiar dacă nu sunt contemporane, s-au regăsit în America de Sud la mijlocul secolului al XVIII-lea, acolo unde contextul cultural era mai mult decât eterogen (elită europeană, sclavi africani şi indieni, într-un adevărat caleidoscop social). Acest melanj se reflectă şi în spaţiul muzical, în manuscrisele epocii regăsindu-se opusuri de curte (cum ar fi suite culte), alături de „Zarambeques” (ritm african) sau „Jàcaras” (dans spaniol). Un adevărat spectru de culori şi ritmuri este tocmai tema programului propus, culminând cu două lucrări din tradiţia guaranì, unde se regăsesc reminiscenţe ale unor alte vremuri. Lucrările aparţin unor culturi ce provin din Spania, Mexic, Paraguay, Chile. Publicul va fi condus în această incursiune de doi muzicieni de excepţie la nivel internaţional, Evangelina Mascardi (chitară barocă) şi Lincoln Almada (harpa iezuită şi percuţie), într-un program deja prezentat în cadrul festivalului „Roma Barocca”.
Sâmbăta 22 octombrie, la ora 20:00, la Oratorio del Caravita, sub titlul.”la vita celestiale” vor fi prezentate lucrările de referinţă ale compozitorului Gustav Mahler, respectiv cea de-a IV-a Sinfonie – în extraordinara şi rafinata transcriere „de buzunar” a lui di Erwin Stein, datată 1921. Încredinţată unui ansamblu de 12 muzicieni, această transcriere păstrează într-un mod extrem de fidel delicateţea şi transparenţa originale, specifice unei simfonii pe care Mahler însuşi o considera un omagiu adus prospeţimii spiritului mozartian. O alegere repertorială datorată dirijorului Andrea Riderelli (la pupitrul ansamblului „Altrerisonanze”), un profund cunoscător al repertoriului de acest gen, fapt subliniat şi de programele de concerte pe care le-a susţinut la pupitrul orchestrelor Radiodiufiuziunii Române şi Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, dar şi a altor numeroase filarmonici din România. Alături de membrii ansamblului „Altrerisonanze”, apare din nou vocea Angelei Bucci, o alegere datorată timbrului de o mare transparenţă şi claritate al solistei, extrem de potrivit partiturii mahleriene.
Duminica, 23 octombrie, ora 18:00, în seara de închidere, „File din hronicul muzicii românesti”. Transcripţii de I. Dobrinescu şi lucrări originale de: I. Caioni, A. Pann, B. Bartok, C. Porumbescu, Scărlătescu, S. Golestan, Vasilescu, C. Dimitrescu, T. Olah
Programul îşi propune îmbinarea mai multor elemente de spectacol într-o singură manifestare, variată şi unitară în acelaşi timp, care să comunice direct cu publicul date importante istorice, dar mai ales să rememoreze câteva lucrări emblematice pentru muzica noastră.
Pe de o parte, este o conferinţă care îşi propune să insiste asupra izvoarelor istorice, pornind de la folclor şi transfigurarea acestuia în diferite grade de esenţializare în creaţia compozitorilor români, insistând asupra unor momente de graţie în evoluţia muzicii noastre de tradiţie europeană: perioada barocului – ilustrată prin celebrul „Codex Caioni”; secolul XIX cu compozitorii înaintaşi, Ciprian Porumbescu sau Anton Pann; sau prima parte a secolului XX, în special asupra perioadei interbelice, când România era nu doar una dintre puterile economice importante, dar şi o voce pertinentă şi valoroasă în cultura europeană. Un alt element distinctiv al conferinţei-concert este că trece în revistă nu doar creaţiile savante, ci ia în discuţie şi muzica de divertisment, folclorul şi mai ales muzica uşoară românească, al cărei părinte a fost Ion Vasilescu.

Pe de altă parte, este un recital al unei valoroase formaţii româneşti, alcătuită din muzicieni de frunte ai orchestrelor bucureştene, o formaţie a cărei activitate pune în lumină, într-un mod inedit, muzica românească şi universală clasic-romantică şi modernă, un repertoriu a cărui valoare a fost certificată de trecerea timpului. Cei patru muzicieni vor evolua atât în ansamblu, cât şi ca solişti acompaniaţi la pian. În fine, ineditul programului constă nu doar în integrarea pieselor muzicale în conferinţă, ca o ilustraţie asupra momentelor în discuţie, asigurând astfel o mai uşoară înţelegere a informaţiei, ci mai ales prin faptul că lucrările au fost aranjate (special pentru acest eveniment) pentru cvartet de clarinete, un tip de ansamblu cameral inedit pentru muzica românească, dar extrem de ofertant, a cărui paletă expresivă şi posibilităţi tehnice rivalizează doar cu ansamblurile de coarde.